spot_img

“Ciripit de păsărele” de Dinu Grigorescu, la Teatrul “Al. Davila” din Piteşti

Sâmbătă, 25 octombrie 2014, ora 18.00, la Teatrul “Al. Davila” din Piteşti, va avea loc premiera piesei “Ciripit de păsărele” de Dinu Grigorescu, în viziunea regizorală a lui Matei Varodi. Piesa este o satiră domestică, în trei acte, jucată de-a lungul anilor pe scene mari şi cu nume sonore ale actoriei româneşti. La Piteşti, spectacolul are următoarea distribuţie: Ramona Olteanu (Gina, rândunică mută-ţi cuibul), Daniela Butuşină (Lara, curcă geloasă), Dan Ivănesei (Mario Făzănoiu, uliu de familie), Cătălin Mirea (Giony Vulturescu, fazan conjugal), Gabriela Roşu (Kity, bufniţa lui Giony), Tudoriţa Mateescu (avocatul puctor, ia-ne banii) şi Puiu Mărgescu. Personajele cu onomastică transparentă ajung să se constituie într-un parlament al păsărilor care pun în scenă toate aberaţiile de limbaj, însoţind astfel uzura inevitabilă a unei căsnicii.

“Deşi este o comedie, tratează pe fond o temă serioasă: ideea de cuplu, de cuib conjugal… De aceea, piesa nu se termină cu toţi actorii jucând… «Periniţa»”, a declarat regizorul Matei Varodi.

“Este o comedie inteligentă care nu se adresează stomacului, ci minţii. Comicul face cu publicul un racord intelectual de o aşa manieră, încât pe faţa spectatorilor apare zâmbetul, nu râsul”, a declarat dramaturgul Dinu Grigorescu.

Directorul teatrului, Sevastian Tudor, a spus că această piesă are o istorie destul de veche, iar în urmă cu 36 de ani, a însemnat foarte mult pentru Teatrul de Comedie Bucureşti, exprimându-şi speranţa ca spectacolul să se bucure de acealşi succes şi pe scena piteşteană.

Autorul piesei, Dinu Grigorescu, a fost prezent la conferinţa de presă organizată, joi, 23 octombrie 2014 şi a povestit istoria acestui spectacol. „Este un comic ce se adresează tot timpul numai minţii, spectatorul face un racord intelectual  şi de aici apare zîmbetul, nu neaparat rîsul. După re­ac­ţiile bune de la debut, în 1978, la Teatrul de Comedie, piesa a avut un boicot ideologic şi nici un teatru din România nu a mai jucat-o, pînă astăzi. De aceea, este foarte important acest spectacol pentru mine. În 2001, textul a fost tradus în franceză, iar o companie de teatru din Franţa va pune în scenă spectacolul, proiectul fiind susţinut de Primăria Parisului. În 1978, finalul piesei a fost falsificat, spectacolul terminîndu-se cu o bucurie generală a împăcărilor. Atunci, spectacolul a avut patru vizionări de partid şi a suferit mici amputări. De exemplu, în loc de 100 de cămăşi ale unui personaj, s-a ajuns doar la 5“, a declarat Dinu Grigorescu.

Despre spectacol, Matei Varodi a spus: „M-am apropiat cu emoţii de acest text, pentru că presupune un anumit tip de convenţie teatrală şi un anumit tip de actor care să poată interpreta substanţa ideatică. Este un text care, dincolo de faptul că e o comedie, tratează o temă serioasă: cît mai contează ideea de cuplu, de cuib conjugal şi în ce măsură rătăcirile şi distrugerea acestui univers are repercusiuni asupra societăţii. Odată distrus cuibul conjugal, se neagă însăşi esenţa societăţii. Sub pretextul unor păsări care vorbesc despre problemele oamenilor, actorii îi vor oferi publicului spectator momente de o reală încîntare“.

Dinu Grigorescu este considerat unul dintre cei mai prolifici dramaturgi în viaţă din generaţia optzecistă. A debutat în 1978 cu “Ciripit de păsărele”, la Teatrul de Comedie din Bucureşti. Acum 36 de ani, piesa a fost regizată de Sanda Manu şi a avut o distribuţie remarcabilă: Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Iurie Darie, Ştefan Tapalagă ş.a. La întâlnirea cu jurnaliştii locali, organizată de directorul teatrului din Piteşti, Sevastian Tudor, Dinu Grigorescu a adus afişul spectacolului jucat acum 36 de ani şi câteva fotografii de arhivă cu inegalabilii actori care au dat viaţă “păsărelelor” din colivia… comunistă. Dramaturg, poet, prozator, jurnalist şi specialist în administraţia publică, Dinu Grigorescu a depăşit situaţii dificile de viaţă, marginalizări în carieră şi nedreptăţi, fiind apreciat şi controversat, aplaudat şi invidiat. Fiica sa, Alexandra Ares, stabilită de ani buni în Statele Unite ale Americii, este scriitoare bilingvă şi a primit două premii literare în cel mai competitiv oraş al lumii, New York, pentru publicarea a trei cărţi de succes. Dinu Grigorescu a declarat că un teatru din Franţa doreşte să monteze piesa “Ciripit de păsărele”, în cadrul unui eveniment francofon, proiectul fiind susţinut de Primăria Parisului şi Institutul Cultural Român.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508