Lecturi poetice în limbile rusă și română, premiul „Jivaiavoda/Apă vie”

nov. 22nd, 2013 | By | Category: Agenda de carte

Sâmbătă, 23 noiembrie 2013, de la ora 18.00 și până la miezul nopții, în Tramvaiul 26 (str. Cercului nr.6), va avea loc o seară specială de literatură în limbile rusă și română. Invitați speciali scriitorii: Serghei Biriukov, Leo Butnaru, Peter Schrager, KseniaBukşa, Denis Beznosov, Iuri Ţvetkov. În cadrul evenimentului se va acorda premiul „Jivaiavoda/Apă vie”. Fiecare participant va avea ocazia să își voteze scriitorul preferat, depunând o sumă de bani în contul acestuia. Va ieși câștigător autorul care a reușit să strângă cea mai mare sumă de bani. Evenimentul face parte dintr-o serie de alte evenimente, sub numele de „Cărți din Rusia”, ce se vor desfășura cu ocazia Târgului Internațional de Carte „Gaudeamus”.

Serghei Biriukov (n. 1950, regiunea Tambov, Rusia) este poet, filolog, culturolog (doctor în culturologie), cercetător al avangardei. Fondator şi preşedinte al Academiei Limbajului transraţional. Membru al Uniunii Scriitorilor Ruşi şi al Pen-Clubului rus. A absolvit facultatea de filologie a Institutului pedagogic din Tambov, după care a susţinut două disertaţii la Moscova. A predat la Universitatea de stat din Tambov „G.R. Derjavin”. În prezent predă la Universitatea „Martin Luther” (Halle, Germania), ţine cursuri şi cursuri speciale la universităţi din Europa. Autor a cincisprezece cărţi de poezie, a şase cărţi teoretice, a numeroase articole. Versurile sunt traduse în douăzeci de limbi. Organizator al unor conferinţe-festivaluri, colocvii, ediţii consacrate avangardei. Organizator şi conducător al teatrului DADAZ. Cofondator al grupului internaţional de performance de avangardă DastrugistenDA (împreună cu Philip Meersman şi Peter Bo). Participant la festivaluri internaţionale de poezie din Rusia, Germania, Canada, Macedonia, Belgia, Irlanda, Ungaria, Olanda, Franţa, Estonia, Ucraina, Belarus. Înregistrări pe CD, la radio şi TV. Laureat al concursului literar internaţional de la Berlin, al celei de-a doua spartakiade literare, al premiului internaţional literar „A. Krucionîh”, al premiului panrus „F. Tiutcev”.

Denis Beznosov este poet, critic, traducător, autor al unor cărţi de versuri, ”Colivia broaştei ţestoase”, ”Dincolo de Ulise” şi cărţi de dramaturgie – Pe lângă piese (toate la Madrid, 2011). Traduceri din engleză (D. Gascoyne, H.S. Davis, O.E. Lindsann, P. Hanik, B.B. Beamer, P. Beau) şi din spaniolă (J.M. Hinojos, M. Altolaguirre, F. Arrabal, V. Pinera). Versuri, piese şi traduceri au fost publicate în almanahurile Den’ otkrîtîhokon – 3-5 (Ziua ferestrelor deschise 3-5), Opustoşitel’ (Pustiitorul), Estetoscop, în revistele „Futurum ART”, „Translit”, „Drugoe Poluşarie”, „Cernovik”, „Deti Ra”, „Kreşceatik”, „Novaiareal’nost’”, „Slova”, „Den’ i noci”, „Topos”, „REFLECT… KUADUSEŞŞTT”, „Litera-Dnepr”, „Dvoetocie”, „HomoLegens”, „©oiuzPisatelei”, „Jurnal Poetov”, „ArtŞum” ş.a., în Antologia unei poezii, pe site-ul „Poluton”-ului. A pregătit pentru tipar trei volume ale lui Tihon Ciurilin la Madrid (Ultima vizită, Pruncul martie şi Primăvară după moarte, 2011) şi o ediţie în două volume la Moscova (împreună cu A. Mirzaev: T. Ciurilin, Poezii şi poeme în două volume, Moscova, Hylaea, 2012), precum şi un volum de traduceri din David Gascoyne (Visul lui Isis, Madrid, 2011). Articole sunt publicate în suplimentul literar la „Nezavisimaiahazeta”, „ExLibris”, în revistele „Volga”, „Novîi mir”, „Literaturnaiaucioba” ş.a. Laureat al premiului internaţional „David Burliuk”.

Iuri Ţvetkov: Poet, jurnalist, literat. S-a născut în anul 1969, făcut stagiul militar în armata sovietică, a absolvit facultatea de jurnalistică de la Universitatea de stat din Chişinău şi Institutul de literatură „Maksim Gorki” (seminarul Tatianei Bekşi al lui Serghei Ciuprinin) la Moscova. În anul 2004, împreună cu Danil Faizov, a conceput proiectul „Iniţiativa culturală”, care se ocupă de organizarea de manifestări literare în diferite arene din Moscova. În calitate de poet şi de curator a luat parte la numeroase festivaluri poetice moscovite şi regionale şi la târguri de carte. A publicat versuri şi articole în periodice: „Nezavisimaia gazeta”, „Kol’ţo A”, „Oktiabr’”, „Interpoezia”. E căsătorit, are doi copii.

Peter Schrager: S-a născut în 1960 la București.  Căsătorit cu Cristina. Are un fiu, David-Thomas. A studiat în orașul natal germanistică. Membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din România şi a Grazer autorenversammlung din Austria.
Volume de poezie. ”De ce m-ai făcut sărutul urii”, ed. Du style, București, 1995; ”Vitrina”– performance alcătuit din poezii de Peter Sragher și Saviana Stănescu pentru actori în șase limbi; regia: Theodora Herghelegiu, muzică: Lucian Ban, București, 1999. ”Să facem un copil,ed. Paralela 45, București, 2003. ”De ce m-ai făcut Doamne / Porqué me hiciste Dios”, volum bilingv de poezie în română și spaniolă, traducere: Al. Calciu, Editionsamb, București, 2005. Ioan Es. Pop, Peter Sragher, Robert Șerban. ”Căruţă încărcată cu nimic / Einkarrenbeladen mit nichts”, antologie bilingvă de poezie, Editura Brumar, Timişoara, 2008.
Traducere a unor poeți austrieci contemporani. A scos şase volume bilingve a unor poeţi austrieci contemporani: Bernhard Widder, Ernst David, Gerhard Kofler, Bruno Weinhals şi Christian Loidl. A participat la numeroase festivaluri de poezie în străinătate şi două în ţară.

Leo Butnaru (născut la 5 ianuarie 1949, satul Negureni, azi raionul Teleneşti din Republica Moldova), poet, prozator, eseist şi traducător român. A debutat în presă în anul 1967 în ziarul „Tinerimea Moldovei”. În anul 1972 a absolvit Universitatea din Chişinău, cu specializarea filologie şi jurnalism, a lucrat ca redactor la „Tinerimea Moldovei”, apoi a fost şef de secţie la săptămânalul „Literatura şi arta”; a fost redactor-şef al revistei „Moldova”. În anul 1976 a apărut prima carte de versuri a lui Butnaru, ”Aripă în lumină”. În ianuarie 1977 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din URSS. În acelaşi an, în urma unei indicaţii „de sus”, a fost dat afară din redacţia ziarului „Tinerimea Moldovei” pentru un eseu despre un clasic al literaturii române, Mihail Kogălniceanu, care nu era în ton cu politica oficială a statului. În anii 1990-1993 a ocupat postul de vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din 1993 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, a primit numeroase premii ale acestei organizaţii. Preşedinte al filialei din Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România, membru al consiliului Uniunii Scriitorilor din România.
A editat circa şaizeci de cărţi proprii, la Bucureşti, Madrid, Moscova şi Paris, a publicat de asemenea numeroase traduceri. Pe lângă propriile creaţii, Leo Butnaru a publicat o mulţime de traduceri. El a alcătuit şi tradus antologiile ”Avangarda rusă” (în două volume), ”Avangarda rusă. Dramaturgia”, ”Manifestele avangardei ruse”, precum şi ”Avangarda ucraineană”. În traducerile lui Butnaru au fost publicate creaţii ale lui Ivan Bunin, Ivan Turgheniev, Velimir Hlebnikov, Vladimir Maiakovski, Aleksei Krucionîh, Marinei Ţvetaeva, Leonid Dobîcin, Ninei Habias, Ian Satunovski, Ghennadi Aighi, Ivan Ahmetiev, Viaceslav Kuprianov, Fazil Iskander, Evgheni Stepanov şi ale multor altor autori ruşi, precum şi ale lui René Char, Leonce Briedis. Creaţiile lui au fost traduse în douăzeci de limbi ale lumii.

Ksenia Bukşa (n. 1983) este autoare a opt mici romane, a numeroase povestiri şi versuri; autoare a biografiei lui Kazimir Malevici; traducătoare din engleză şi polonă. Cele mai bune texte: ”Viaţa domnului Haşim-Mansurov” (editura Haiatri, 2004), volumul de povestiri ”Nu trăim corect” (editura AST, 2008), ”Uzina Svoboda” (editura OGI, 2013). A absolvit şcoala de muzică şi facultatea de economie de la Universitatea de stat din Sankt-Petersburg. A participat la forumurile tinerilor scriitori din 2001 şi 2002. Trăieşte la Sankt-Petersburg cu soţul şi copiii.

Număr de vizualizări :1490


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro