Un nou număr al revistei „Orizonturi culturale italo-române”

ian. 8th, 2013 | By | Category: Postcard

De curând, a apărut un nou număr al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it, director Afrodita Carmen Cionchin.

„Prezentăm cititorilor ediţia din ianuarie a revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.

Ediţia română aduce în atenţie, prin articolul semnat de Enrico Terrinoni, profesor la Universitatea din Perugia, problema de actualitate a „democratizării” actului traductiv. Acest demers porneşte de la impresia greşită că a traduce trebuie să fie o ecuaţie fixă, de articulat în chip univoc, în căutarea unei versiuni cu autoritate şi definitive a textului original în altă limbă. „O traducere bună trebuie să fie totodată flexibilă şi inflexibilă. Acest lucru permite medierea între culturi şi comunităţi de vorbitori, pentru a depăşi limitele individualităţii şi a atinge noi orizonturi culturale şi literare”. În româneşte de Cerasela Barbone.

În continuare, un interviu cu Felicia Ristea, jurnalist şi realizator de emisiuni culturale la Radio Timişoara, care prezintă singura emisiune în limba italiană din ţară ce se adresează vorbitorilor de italiană din România: „Spazio Italia”. Felicia Ristea ne vorbeşte, aşadar, despre această experienţă interculturală, ca şi despre italienii stabiliţi la noi.

Timișoara se pregătește pentru competiția Capitale Europene ale Culturii, care poate determina dezvoltarea și revigorarea orașului prin intermediul culturii. Un prim pas în această direcție l-au făcut timişorenii în 20 decembrie 2012, când în cadrul manifestărilor celebrative şi comemorative dedicate Revoluţiei din 1989 a fost anunțată oficial candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Revista noastră se alătură acestui amplu proiect printr-un demers articulat şi continuativ de promovare atât în spaţiul cultural italian, cât şi în cel românesc.

Pornind de la acuzaţia lansată de organizaţia ʻGherush92ʼ, conform căreia „Divina Comedie” ar conţine elemente „rasiste, islamofobe şi antisemite”, Laszlo Alexandru realizează o analiză atentă şi obiectivă, arătând că Dante îşi afirmă deschis intenţiile etice: dorinţa de a-şi îndemna cititorii la căutarea fericirii prin mijloace oneste. Cum e posibil ca intenţiile cu care poetul a pornit la drum să fi eşuat tocmai în contrariul lor?

Urmează o interesantă paralelă între Dino Buzzati şi Julio Cortázar, realizată de Anca-Domnica Ilea din Franţa, apoi un grupaj de versuri ale poetului Roberto Mussapi, editorialistul ziarului „Avvenire”, profesor de dramaturgie la Universitatea Catolică, autor şi realizator de programe culturale la Radio Rai. Traducerea îi aparţine italienistului Geo Vasile.

În continuare, un studiu de George Dan Istrate dedicat sculpturii lui Gian Lorenzo Bernini. Ştefan Lucian Mureşanu ne introduce romanul „Femei singure” de Cesare Pavese, în care se întrezăreşte jocul meditaţiei profunde al bărbatului-femeie. Romancierul a trebuit să intre într-un rol greu de jucat pentru a înţelege de ce multe femei se sinucid.

Printre numeroasele destine umane care tind a fi uitate de memoria unei colectivităţi, se numără şi emigrarea friulanilor în Romȃnia – evocată de Silvia Biasutti – care a cunoscut mai multe faze între 1820 şi 1947.

Sub titlul „Cuvintele se schimbă concomitent cu anotimpurile”, publicăm un grupaj de versuri semnate de Leo Butnaru, poet, prozator, istoric literar, eseist și traducător.

Continuăm rubrica noastră menită să îi amuze și să-i destindă pe cititori, printr-o nouă anecdotă care evocă, de data aceasta, atmosfera examenelor din învățământul superior tehnic timișorean, din urmă cu ani buni. Așteptăm sugestii și… istorioare de acest gen, la adresa de e-mail a revistei. Această rubrică este realizată de Sorin Vintilă.

Ediţia italiană se deschide cu o recenzie de Vivetta Valacca la romanul lui Dieter Schlesak intitulat Uomo senza radici, urmată de un articol-bilanţ al publicaţiilor de autori români traduşi în italiană în 2012, anul în care România a fost ţară invitată de onoare, alături de Spania, la cea de a XXV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Torino. Propunem apoi o prezentare a celor două cărţi ale Florinei Ilis apărute în Italia: „La crociata dei bambini” (Isbn Edizioni, 2010) şi „Cinque nuvole colorate nel cielo d’Oriente” (Atmosphere Libri, 2011). În continuare, un fragment italian inedit din Zilele regelui de Filip Florian, cu o prezentare şi traducere de Maria Luisa Lombardo.

Urmează o pagină dedicată unui scriitor român inedit în italiană, Mihai Zamfir, prezentat şi tradus de Mauro Barindi, sub titlul „Lisbona per sempre”.

Publicăm apoi un studiu al istoricului Alberto Basciani despre România secolului XX, urmat de un interesant dialog între filozoful italian Davide Bigalli de la Universitatea din Milano şi filozoful român Ciprian Vâlcan.

Gianluca Testa prezintă două iniţiative culturale care leagă Timişoara de Sicilia, iar Filippo Salvatore de la Universitatea din Montreal, Canada, aduce un omagiu marelui regizor Michelangelo Antonioni (Ferrara 1912-Roma 2007)”. – Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei

Număr de vizualizări :1382


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro