La Editura Humanitas Fiction, în colecţia “Raftul Denisei”, a apărut volumul “Îngerul decăzut” de Yukio Mishima, în traducerea Andreei Sion. Considerată capodopera lui Yukio Mishima, tetralogia „Marea fertilităţii”, din care au apărut în această colecţie romanele „Zăpada de primăvară”, „Cai în galop” şi „Templul Zorilor”, a fost scrisă între anii 1965 şi 1970. Cu „Îngerul decăzut”, saga Japoniei secolului XX creată de Mishima ajunge la final. Romanul a fost încheiat în dimineaţa zilei de 25 noiembrie, cu câteva ore înainte de sinuciderea rituală a scriitorului.
„Suntem la începutul anilor ’70. Avocatul Honda, ajuns la vârsta de optzeci de ani şi posesor al unei averi considerabile, întâlneşte un tânăr de şaisprezece ani, orfan, şi îl adoptă, având motive să creadă că este a treia reincarnare a prietenului său din perioada adolescenţei, Kiyoaki, a cărui poveste de dragoste narată în Zăpada de primăvară a avut un sfârşit tragic. Kiyoaki, Isao, înfocatul patriot din Cai în galop, şi Ying Chan, frumoasa prinţesă thailandeză din Templul Zorilor, s-au stins fiecare la vârsta de douăzeci de ani. Oare cu Tōru se va întâmpla la fel? Este el, de fapt, Kiyoaki? Bătrânul avocat nu este departe de propriu-i sfârşit, dar nu-i rămâne decât să aş-tepte pentru a afla deznodământul. Însă Honda nu este pregătit pentru ceea ce îi va dezvălui Satoko, iubita din tinereţe a lui Kiyoaki, acum stareţă a mânăstirii budiste unde se refugiase după teribila dezamăgire.” (editorii)
De trei ori nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură, prozatorul, poetul şi dramaturgul YUKIO MISHIMA este unul dintre scriitorii japonezi emblematici ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele său adevărat, s-a născut în 1925 la Tokyo într-o familie de samurai şi începe să scrie încă de la vârsta de doisprezece ani. La şaisprezece debutează în prestigioasa revistă literară Bungei-Bunka. Pentru a-şi ascunde identitatea faţă de tatăl său, adept al unei educaţii stricte, în conformitate cu cerinţele tradiţiei, adoptă pseudonimul Yukio Mishima. În 1943 se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii Imperiale din Tokyo. Cinci ani mai târziu îi apare primul roman, Confesiunile unei măşti (Humanitas, 2003), care îl propulsează în rândul celor mai cunoscuţi scriitori ai noii generaţii. Mishima începe astfel o carieră literară fulminantă, publicând constant romane, printre care se numără: Tumultul valurilor (1954; Humanitas Fiction, 2010),Templul de aur (1956; Humanitas, 2000), După banchet (1960; Humanitas, 2004), Soare şi oţel (1970; Humanitas, 2008). Zăpada de primăvară (1968; Humanitas Fiction, 2009), primul volum al tetralogiei Marea fertilităţii, este urmat de romanele Cai în galop (1969; Humanitas Fiction, 2010), Templul zorilor (1970) şi Îngerul decăzut (1970). Autor prodigios, a scris numeroase povestiri şi treizeci şi trei de piese de teatru. Întreaga viaţă a lui Mishima a fost marcată de preocuparea obsesivă pentru codul onoarei samurailor (vezi eseul său Calea samuraiului, apărut în 1967; Humanitas, 2007). Aceasta îl va împinge pe 25 noiembrie 1970, ziua în care încheie ultimul volum al tetralogiei, la gestul sinuciderii rituale prin seppuku. La 16 aprilie 1972 se va sinucide bunul său prieten Yasunari Kawabata.