„Orizonturi culturale italo-române”: Dante Maffìa, nominalizat la Nobel în 2012

sept. 3rd, 2012 | By | Category: Postcard

De curând, a apărut ediţia din septembrie a revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it, editor coordonator Afrodita Cionchin.

Ediţia română se deschide cu un reportaj care aduce informaţii inedite despre originea fondatorului cunoscutului concern Illycaffè. Puţini ştiu că între Illy şi Timişoara există o poveste. Francesco Illy, fondatorul concernului Illy şi inventatorul espresorului cu abur (în anii 1930), este de fapt de origine maghiară, pe numele său Illy Ferencz, născut la Timişoara în 1892. Un adevărat destin mitteleuropean. La 120 de ani de la naşterea sa, am pornit în căutarea locului în care a trăit Illy Ferencz. L-am descoperit la Direcţia judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, în colecţia de registre de stare civilă a Parohiei romano-catolice din Timişoara-Iosefin. Prezentăm, astfel, Iosefinul lui Illy Ferencz cu imagini de epocă.

În continuare, un subiect de actualitate tratat de Giovanni Sartori, personalitate binecunoscută în Italia, dar și în lumea academică europeană și americană. Ideile sale politice, sociologice și filozofice sunt însă în mult mai mică măsură prizate de mediile universitare și culturale. Volumul Ce facem cu străinii? (Humanitas, 2007) analizează, între altele, etica intenției și etica responsabilității, atenționând deschis întreaga clasă politică – europeană și occidentală – asupra efectelor pe care le pot avea, pe termen mediu și lung, deciziile cu privire la imigrație și integrare. O recenzie de Sorin Vintilă.

Urmează un studiu semnat de Corina Ţucu cu privire la un document diplomatic italian din 1912 despre români şi emigraţia italienilor în „Rumania”, redactat de către inspectorul emigraţiei G.E. di Palma di Castiglione şi publicat în „Buletinul Emigraţiei” de la Roma.

Potrivit tradiţiei italiene a unui mediator, a unui comentator, a unui interpret care să-l prezinte pe Dante în faţa publicului, propunem textul conferinţei susţinute de italienistul Laszlo Alexandru la Clubul Saeculum din Beclean, sub titlul “Cu Dante în «Purgatoriu». O deschidere către cititorul contemporan”.

Împărtăşim apoi cititorilor noştri o ştire proaspătă despre Dante Maffìa: candidatura sa a fost supusă de mai multe personalităţi ale literaturii italiene şi universale, ca şi de o seamă de instituţii culturale de importanţă naţională, juriului premiului Nobel pentru literatură 2012. În afara zecilor de romane, cărţi de poezie, eseuri şi articole, autorul se află în linia întâi a celor mai fierbinţi probleme sociale precum imigrarea, şomajul şi exodul pe mare al unor disperaţi din Africa şi Asia debarcaţi în Italia, ospiciile, fabricile pline de riscuri. Prezentare şi versuri traduse de Geo Vasile.

În cadrul proiectelor de baze de date pe care le-am creat pentru a oferi un instrument operativ centralizat inexistent în prezent, semnalăm actualizarea primului database cu autorii români publicaţi în italiană în 1999-1903. Cele trei proiecte sunt: Scriitori români în italiană (autorii români publicaţi în Italia, 1903-2012), Italienistica Studii (volume individuale şi colective, studii în reviste, publicate în 2011 în România şi străinătate, circumscrise italienisticii româneşti) şi Italienistica Traduceri (autorii italieni publicaţi în România în 2011). Bazele de date vor fi progresiv actualizate.

Urmează un interesant articol semnat de Claudia Moscovici din S.U.A. care analizează cele mai populare mituri despre scriitor. În continuare, Ştefan Lucian Mureşanu examinează două concepte care au definit starea de fapt a omului perpetuu: amnar şi amar.

Continuăm rubrica noastră menită să îi amuze și să-i destindă pe cititori, printr-o nouă anecdotă, de data aceasta despre reputatul estetician și comparatist Victor Iancu, evocat de filologul Corneliu Nistor. Cu speranța că textele de aici vor fi receptate doar ca ceea ce sunt – anecdotică, „folclor universitar / cultural” – așteptăm sugestii și… istorioare de acest gen, la adresa de e-mail a revistei. Această rubrică este realizată de Sorin Vintilă.

Sub titlul Odă limbii italiene, publicăm un grupaj de versuri semnate de Filippo Salvatore, poet, eseist şi profesor de Italienistică la Concordia University din Montreal, cu o traducere de George Popescu şi Nicoleta Călina.

Propunem apoi o recenzie de Michel Bénard tradusă de Manolita Dragomir-Filimonescu la volumul de versuri Rodica  Draghincescu, Ra(ts), introducere Julien Blaine, prefaţă Cecile Oumhani, ilustraţii Marc Granier (Ed. Petit Pois), apărut de curând în Franţa.

Ediţia italiană se deschide cu un studiu dedicat multiculturalităţii istorice a Timişoarei, cu imagini de epocă, urmat de textul original al documentului diplomatic italian redactat în 1912 de către inspectorul emigraţiei G.E. di Palma di Castiglione despre imigraţia italiană în România, ca şi de actualizarea bazei de date „Scriitori români în italiană 1999-1903”. În continuare, un interesant articol despre imigraţia istorică din regiunea Friuli în România, un dialog între Ciprian Vălcan, Alin Tat şi cunoscutul filozof italian Vittorio Possenti, recenzia semnată de Vivetta Valacca la volumul „Metafisica dell’addio. Studi su Emil Cioran” de Antonio Di Gennaro şi un fragment din romanul „Imigranţii” de Ioana Baetica Morpurgo, cu prezentarea şi traducerea lui Mauro Barindi. Avem apoi recenzia lui Hanibal Stănciulescu la volumul Cesare Pavese, un greco del nostro tempo, îngrijit de criticul Antonio Catalfamo, şi recenzia lui Lorenzo Spurio la cartea de poezie „Paradiso riassunto” de Eliza Macadan. Încheiem cu un grupaj de versuri al poetului Filippo Salvatore”.

Afrodita Carmen Cionchin, editor coordonator

Număr de vizualizări :1497


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro