spot_img

“Unitate în diversitate”, un preambul la simpozionul „Dialog între culturi”

Joi, 27 septembrie 2012, ora 19.00, în sala Beijing a hotelului City Plaza (Cluj Napoca, str. Sindicatelor, nr. 9-13), va avea loc simpozionul intitulat „Dialog intre culturi”. Simpozionul va debuta cu o conferinţă a distinsului om de ştiinţă, domnul academician Basarab Nicolescu,  filosof şi fizician teoretician la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), Universitatea Paris. O notă aparte va fi dată evenimentului de către intervenţiile domnului Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca dar şi ale domnului Prof. Univ. Dr. Calin Felezeu, de la Institutul de Turcologie şi  Studii Central Asiatice. Unitate în diversitate” este un preambul la „Dialog între culturi”. Redăm integral textul scris de Cristina Poterăşoiu:

„Unită în diversitate” este motto-ul Uniunii Europene. Simbolizează unirea europenilor, prin intermediul UE, în promovarea culturilor Europei conjugând elementele comune cu cele diferențiate ale fiecărei culturi.

Accesul la cultură este un drept fundamental al omului și trebuie conceput ca un serviciu public; altfel, devine un lux disponibil doar unor elite minoritare care pot manevra principiile de diversitate transformându-le în inechitate.

Desigur, de-a lungul evo1uţiei istorice, orice cultură pierde unele trăsături şi câştigă altele. Este un proces normal. Cum poate, însă, Uniunea Europeană asigura convieţuirea în locul conflictelor interculturale, fără denaturarea diversităţii, fără asimilarea unei culturi de către alta? Există, de asemenea, pericolul evitării asimilării culturale prin autoizolare.

Auzim adesea: cultura este un motor al creșterii și este foarte importantă pentru societate din punct de vedere economic. Cum ar trebui, în acest caz, să se construiască o infrastructură în jurul artelor și culturii, care să ofere posibilități de creștere economică a sectorului cultural și să păstreze, în același timp integritatea artistică?

Androula Vassiliou – Comisarul European pentru cultură a afirmat că: „Limba servește drept măsură utilă a diversității noastre. Azi, cele 27 de state membre ale U. E. cuprind 23 de limbi oficiale, peste 60 – regionale și minoritare, și peste 120 ale emigrației.“1 Doamna Vassiliou se întreabă, totuși, cum poate fi susținută diversitatea culturală cînd forțele economice și tehnologice aduc cel mai adesea omogenizare, cum se poate crea spatiu pentru vocea culturii, când vocea afacerilor vorbește atît de tare. Aceasta ar fi provocarea Europei: globalizarea.

Jean Marie-Domenach consideră2 ca exista o tensiune  intre Europa economică şi Europa culturală.

Societăţile moderne par să își subordoneze valorile spirituale celor materiale, câștigul personal imediat nu mai are nevoie de nicio legitimare. Se naşte, astfel, conceptul de cultură de consum care defineşte produsele destinate divertismentului şi satisfacţiei imediate, integrate într-un sistem comercial. Cultura de consum mimează interesul pentru frumos, pentru creaţie.3

În cursul său, Istoria culturii române moderne, Mircea Malița spune: „Culturile sunt egale din punct de vedere al vocației lor. Mijloacele de care dispun le fac inegale.4 Într-adevăr, circuitele comunicaționale sunt controlate de culturile consolidate iar culturile intrate mai târziu în ciclul modernizării și culturile de circulație restrânsă se lovesc de această situație.

Pe de altă parte, individul este năucit de avalanşa informaţiilor pe care nu le mai poate ordona și asimila, în mod critic, decât superficial. Asistăm la alienarea omului în universul tehnic, masificarea şi robotizarea omului, anularea personalităţii, pierderea sensului vieţii. Sufletul uman devine piață de desfacere a surogatelor culturale.

Dată fiind crearea unei Europe fără frontiere, cum se vor manifesta sistemele culturale cu tradiţie şi istorie greu de depăşit. Va avea oare loc un proces de aculturaţie caracteristic primelor secole, în condiţiile manifestării unor adevărate mozaicuri sociale, culturale, religioase?

Recent, a fost realizată o cercetare de către Comisia Europeană, programul al 7-lea cadru, în colaborare cu Universitatea din Notthingham, pe tema percepției culturii chineze de către europeni și a culturii europene de către chinezi.

Era de așteptat ca relațiile culturale dintre Uniunea Europeană și Tările Terțe să fie dominate de Franța, Germania si Marea Britanie, având în vedere rețeaua extensivă de instutute culturale la nivel global. Un jucător relativ nou, China, se grăbește să intre în ʽclubul celor trei mariʼ, dată fiind creșterea accelerată, la nivel global, a numărului Institutelor Confucius.

În esență, 63% dintre europeni au fost de părere că exista valori atât de diferite între China și Europa încât cooperarea pe probleme internaționale este imposibilă.

Chinezii, la rândul lor au considerat că europenii suferă de un ʽcomplex al superioritățiiʼ, sunt obișnuiți să se uite de sus în jos la alți oameni.

Cultura europeană privită din afara Europei (Africa de Nord, de exemplu) se vede într-un mod ambivalent: inocentă și vinovată, purtătoare a unui mare umanism dar și a stigmatului opresiunii coloniale. Păstrând proporţiile, retorica în jurul globalizării culturii este comparată câteodată cu un imperialism care  ameninţă înţelegerea între naţiuni, comunicarea şi dialogul între culturi.

Dialogul multicultural devine, astfel, un instrument al stabilităţii dacă este autentic în dorința de a înțelege și învăța de la cei care văd lumea diferit. Prin dialog se creează o interacțiune de aprofundare dar și de lărgire a cunoașterii de sine și a lumii.

Prin ceea ce se proiectează pe scena lumii, conceptul de postmodernitate pare să desemneze o nouă şi ultimă etapă în evoluţia civilizaţiei. Oare ce altceva ar putea să mai urmeze după Antichitate, Ev Mediu, Renaştere, Modernitate, Postmodernitate? Primim răspunsul cel mai avizat de la academicianul Basarab Nicolescu: urmează Cosmodernitatea, „întoarcerea modernității la originile ei.5, „Cosmodernitatea – demonstrație strălucită a modernității Tradiției.6

Optimist, Basarab Nicolescu știe că „Viitoarea democrație universală va avea o singură lege fundamentală: unitatea în diversitate și diversitatea prin unitate.7

Cristina Poterășoiu

1 Androula Vassiliou, Commissioner, Member of the European Commission for Education, Culture, Multilingualism and Youth, Speech at the Edinburgh International Culture Summit 2012, Monday 13 August 2012

2Jean Marie-Domenach, Europe: le défi culturel, La Découverte, Paris 1991, p.

3Abraham Moles, Psihologia kitschului, Ed. Meridiane, Bucureşti 1980; Georgiu Prof. univ. Dr. Grigore, Cultură şi comunicare

4 Mircea Malița, Istoria culturii române moderne, curs, SNSPA – David Ogivly

5,6,7 Basarab Nicolescu, Teoreme Poetice, Cartea Românească1996, p. 105,5(VII (1)), p. 119, 6(VII (84), p. 120, 7(VII (86)).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508