spot_img

“Midsummer Mindscapes”, expoziţie de absolvire

Miercuri, 27 iunie 2012, de la ora 19.00, la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (strada Londra nr.39, sector, Bucureşti), va avea loc vernisajul expoziţiei de absolvire “Midsummer Mindscapes”. Expoziţia reuneşte cinci proiecte de licenţă ale absolvenţilor departamentului Fotografie, Video şi Procesarea Computerizată a Imaginii din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 27 iunie – 18 iulie 2012.


“Midsummer Minscapes” prezintă cinci viziuni artistice diferite, care se intersectează mai mult sau mai puţin şi care gravitează în jurul aceluiaşi scop: un început de conturare a traseului pe care îl vor lua carierele celor cinci artişti în urma finalizării studiilor. Proiectul expoziţional reflectă interesele curente ale proaspeţilor absolvenţi: geografie afectivă şi spatiu imaginar, queer theory, realitate alternativă şi multitasking, mental colectiv şi stereotip, spaţiu intim şi spaţiu urban. Fotografia, arta video, colajul, instalaţia şi obiectul sunt mjloacele prin care sunt exprimate aceste puncte de vedere.

Irina Demeter – MICROGEOGRAPHIES

“Microgeographies” se compune din fragmente de hărți mentale deconstruite, analizate în scopul identificării unui spațiu personal perfect. Conturate poetic sub forma unui jurnal vizual, ele reprezintă fluxuri ale experiențelor trecute, împletite cu imaginația personală. Prin intermediul lucrărilor mele, cuvintele vizuale exprimă imagini ireale, produse ale amintirilor și imaginației, dar și teritorii reale definite de experiențe personale din copilărie (Delta Dunarii), vii in mintea mea cât și in cadrul familial. Imaginile/cuvintele devin chiar ele amintiri, spații în care barierele fizice și geografice dispar. Demersul ce stă la baza proiectului “Microgeographies” se construiește din dorința proprie de a face invizibilul vizibil folosind imagini complexe, multistratificate, care contextualizează și decontextualizează simultan. Evoc schimbările spațiului geografic provocate de temporalitate, percepție și memorie si astfel aduc în prim-plan efectele memoriei asupra pământului, în toate dimensiunile sale: ca obiect dens, solid, ca spațiu natural, ca instrument de cartografiere și ca forță distrugătoare.

Mircius Aecrim – [eXeX]

“[eXeX] nu este neapărat un film despre homosexualitate ci mai de grabă un film despre normalitate. “

Șerban Manta – MULTIFUNCȚIONAL

Proiectul “Multifunctional” are la bază Ideea de multiplicare personală ce derivă din ideea de multitasking. Deseori ne regăsim în situaţia în care afirmăm „dacă aş putea să mă împart în două, aş face-o”.În lucrarea de faţă, imaginile se doresc a fi un joc inofensiv de comparaţii şi metafore eliberate de cadru temporal, într-un teritoriu detaşat estetic, supunându- se astfel criticii epistemiologice care pune în relaţie realitatea cu virtualul. Demersul epistemiologic este acela de a deduce cadru de început care aparţine realului şi obţinerea unui prim reper temporal fără de care nici intervenţia tehnologică de prelucrare a imaginii nu ar avea un fundament. Mai mult, în lipsa reperului se lucrează cu un obiect virtual, un simulacru. Procesul de înlocuire a unor stări fireşti de lucruri cu unele simulate virtual prin mijloace tehnologice reprezintă o formă alternativă de realitate, o copie, care nu mai posedă un „original”. În lipsa unui „original” se creează pure ficţiuni ce există în absenţa realităţii. Invocând retoric „neadevăruri metaforice”, secvenţialitatea ne anunţă că ceea ce se credea drept real este doar o altă ficţiune. În mediul tehnologic nu pot exista decât simulacre, iar toată această virtualitate este de la bun început o copie care se poate multiplica la nesfârşit.

Tina Escu – SURFING THE COLLECTIVE MIND

“Surfing The Collective Mind” este un demers de investigare a ideii de conștiință colectivă așa cum este manifestată prin internet. Proiectul implică interogarea acestei extensii complexe dar imperfecte a minții umane și prelucrarea datelor obținute. Astfel, cu ajutorul unor informații sugerate de motorul de căutare Google și o interacțiune cu chatbot-ul Cleverbot s-a încercat cartografierea și ilustrarea caracterului utilizatorului mediu de internet. Au fost extrase din această minte colectivă stereotipurile care o populează în cea mai mare măsură și răspunsurile la așa numitul chestionar al lui Proust. Intenția de identificare a acestor stereotipuri este și o reacție la campania realizată de Rom, „Românii sunt deștepți”. Demersul explorează practica artistică bazată pe filtrarea informațiilor din arhive, aproprierea și recontextualizarea lor. În completarea acestui re-mix de date privitorul este invitat să contribuie la conturarea imaginii mentalului colectiv cu propriile sale răspunsuri.

Delia Știrbu – THE BIG PICTURE

Aproximativ 3 milioane de locuitori reprezintă mai mult decât un număr, o statistică. Bucureștenii, individual și împreună, formează cu adevărat și transformă continuu orașul. Cum fiecare bucureștean își trăiește viaţa după un tipar propriu, începând și terminând fiecare zi în același decor, „acasă în București” capătă un sens mult mai amplu, și infinit mai variat. Din zona de confort a propriei case, oamenii intră în contact cu lumea exterioară, cu o nouă zi – componentă a unei gigantice matrice, prin panorama care li se deschide la geam. Ca demers artistic, „The Big Picture” este o expresie folosită cu sensul de ansamblu, exprimă perspectiva globală asupra unei situații, a unui cadru. Fiecare imagine este o invitație în casa și viața unui bucureștean. Pentru câteva secunde, privitorul se află în mijlocul sufrageriei și se uită pe geam. Apar inevitabil întrebările: „Cum se încadrează acest „tablou” „acasă”? Ce rol are fiecare priveliște în senzaţia pe care ne-o conferă imaginea lumii exterioare?”

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508