“Proiectul Lazarus” de Aleksandar Hemon, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori americani din noua generaţie

apr. 18th, 2011 | By | Category: Eveniment

La Editura Polirom, în colecţia „Biblioteca Polirom”, a apărut volumul “Proiectul Lazarus” de Aleksandar Hemon, în traducerea lui Dan Sociu. Aleksandar Hemon pare a întruchipa realizarea visului american: plecat în Chicago, în 1992, fără intenţia de a-şi părăsi definitiv ţara de origine, Bosnia, este obligat să rămână acolo, din pricina conflictelor izbucnite în Sarajevo. Fără a cunoaşte limba engleză, ajunge să exceleze din punct de vedere stilistic, devenind unul dintre cei mai apreciaţi scriitori americani din noua generaţie, comparat adesea cu Vladimir Nabokov, pentru subtilitatea şi expresivitatea limbii engleze în care scrie. A fost recompensat cu premiul MacArthur «Genius» Grant şi a fost finalist al National Book Critics Circle Award. Şi-a câştigat notorietatea prin romanele sale scrise într-o limbă engleză plină de originalitate şi într-un stil dintre cele mai atrăgătoare.

Tulburătorul roman al lui Aleksandar Hemon este construit în jurul unui eveniment istoric ambiguu: în dimineaţa zilei de 2 martie 1908, Lazarus Averbuch, un tânăr evreu supravieţuior al pogromului din Chişinău, se prezintă la uşa casei lui George Shippy, şeful poliţiei din Chicago. Motivul vizitei rămâne însă necunoscut, fiindcă în numai câteva minute, din pricina trăsăturilor sale de imigrant şi a uniformei de lucru, Lazarus este luat drept anarhist şi împuşcat mortal. Ca urmare, presa locală provoacă o adevărată isterie cu conotaţii xenofobe, acuzând deopotrivă anarhiştii reali şi închipuiţi, consideraţi cu toţii adepţi ai conjuraţiei lui Lazarus, asasinul fără armă. După mai bine de un secol, scriitorul bosniac Vladimir Brik, stabilit în America, e fascinat de poveste şi, cu ajutorul unei burse, începe să lucreze la Proiectul Lazarus. În ideea de a reface traseul personajului său de la Chişinău la Chicago, Brik călătoreşte în Ucraina, Moldova şi Bosnia-Herţegovina, călătorie cu puternice accente autobiografice, în urma căreia scriitorul est-european îşi reevaluează propriul statut de imigrant într-o ţară la fel de absurdă precum e şi  aceea în care s-a născut. Şi în tot acest răstimp, prietenul său din copilarie, fotograful Rora, îl învăluie într-o înşiruire postmodernă de istorii misterioase şi neverosimile.

„Structura “Proiectului Lazarus” este de o ingeniozitate rară. Succesiunea capitolelor înşiră povestea uciderii lui Lazarus spusă de Brik, şi călătoria lui Brik în căutarea lui Lazarus. Apoi, pe măsură ce romanul se desfăşoară, cele două poveşti se leagă într-un amestec uneori trist şi plin de confuzii, alteori amuzant şi ironic.” (The Washington Post)

Aleksandar Hemon s-a născut în 1964 la Sarajevo, a absolvit Universitatea din Sarajevo şi a început să publice în fosta Iugoslavie, înainte de împlinirea vârstei de 26 de ani. În 1992, a plecat la Chicago, cu intenţia de a petrece câteva luni acolo. Asediul oraşului Sarajevo i-a făcut însă reîntoarcerea imposibilă. Hemon este autorul romanelor Proiectul Lazarus şi Omul de nicăieri (Polirom, 2010) – primul nominalizat în 2008 la National Book Award, al doilea la National Book Critics Circle Award – şi a două volume de povestiri, The Question of Bruno şi Love and Obstacles, care s-au bucurat de aprecierea criticii şi a publicului. În 2003 şi 2004 i s-au acordat două burse de creaţie de către fundaţiile Guggenheim şi MacArthur. În prezent, Aleksandar Hemon trăieşte la Chicago, cu soţia şi fiica sa. În urmă cu doi ani, Aleksandar Hemon a iniţiat proiectul Best European Fiction, o antologie care include, anual, o selecţie a celor mai interesante voci ale literaturii europene de astăzi, prezentate publicului, editorilor agenţilor de peste Ocean.

Număr de vizualizări :2124


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro