spot_img

România, invitata de onoare a Festivalului Internațional de Film de la Göteborg

În acest an, în perioada 28 ianuarie – 7 februarie 2011, România a fost pentru prima dată invitată de onoare în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Göteborg, ajuns la a 34-a ediţie. ICR Stockholm a conceput  şi organizat ampla secțiune de film românesc, aducându-i la festival pe regizorii Cristi Puiu, Alexandru Solomon,  Marian Crişan şi George Bogdan Apetri. Programul românesc a cuprins proiecții de filme, discuții cu regizorii invitați, şase seminarii cu invitați români și străini, precum și întâlniri cu presa și reprezentanţii branşei.

Pe data de 5 februarie 2011, ICR Stockholm a organizat un cocktail pentru reprezentanţii industriei de film, în vederea atragerii interesului pentru filmul românesc, la nivel de festivaluri, producţie şi distribuţie. Criticul de film Mihai Chirilov şi Anca Drăgoi de la Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc au fost prezenţi la acest eveniment, la invitaţia ICR Stockholm. Aceştia au prezentat filmele româneşti aflate în faza de producţie şi pe cele care vor fi lansate în 2011, au promovat cel mai important festival de film din România, Transilvania International Film Festival, precum şi potenţialul României ca locaţie de filmare. Printre cei prezenţi la cocktail s-au numărat Frederic Boyer, director al secţiunii Quinzaine des realisateurs din cadrul Festivalului de la Cannes, Gunnar Almer din partea Swedish Film Institute, Laufey Gudjonsdottir, director al Icelandic Film Institute, David Kwok, selecţioner al Tribeca Film Festival, Stefan Laudyn, directorul Warsaw Film Festival, Leo Soesanto, selecţioner al secţiunii Semaine de la critique din cadrul Festivalului de la Cannes şi Peter Shepotnnik, director artistic al Moscow Film Festival. Au fost de asemenea prezenți la eveniment numeroși producători și distribuitori de film invitați în festival.

Într-un interviu acordat publicaţiei Fokus, directorul artistic al festivalului, Marit Kapla, a explicat prezenţa României ca ţară-focus la ediţia din acest an: „În România se fac de mulţi ani filme bune. Avem de-a face cu un suprarealism care analizează atât marile evenimente sociale, cât şi chestiunile mărunte, personale, însă general-valabile. Ca de pildă în „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, un film despre avort ce are tensiunea unui thriller şi care te ţine cu inima cât un purice până la final. Mi-ar fi plăcut ca mai multe dintre filmele suedeze să fie ceva mai serioase şi mai exigente şi să descrie realitatea aşa cum o face filmul românesc.”

Aflat pentru prima dată în Suedia, Cristi Puiu s-a aflat în atenţia presei, filmul “Aurora” fiind capul de afiş al secţiunii româneşti. Pe data de 4 februarie 2011, principalul cotidian suedez, „Dagens Nyheter”, a publicat un interviu cu regizorul român, intitulat „Puiu caută realismul extrem”. Amintind de „miracolul cinematografic românesc” aflat în prim-planul festivalului, jurnalistul Torbjörn Ivarsson l-a prezentat pe regizorul român drept ”starul plin de pasiune, care vrea să-şi provoace spectatorii”. Cristi Puiu a fost de asemenea intervievat pentru emisiunea „Kino” a postului naţional de radio P1, care l-a considerat unul dintre „greii” festivalului, şi pentru programul „Kulturnyheterna” al postului naţional de televiziune SVT 1. Cotidianul „Sydsvenskan” a publicat în 15 februarie 2011, un interviu cu  „mult-apreciatul regizor român”, precizând că filmul “Aurora” a fost făcut ca o reacție critică la modul în care violența este redată de obicei în filme: ”Cel mai important și mai premiat val cinematografic al ultimilor ani este cel românesc. Filmele abordează frecvent moștenirea regimului lui Ceaușescu si relația complicată cu economia de piață – toate acestea cu o doză bună de umor negru.”

Cotidienele Svenska Dagbladet şi Göteborgs-Posten au dedicat articole ample programului românesc de la Göteborg. Pe data de 4 februarie Hynek Pallas îşi începea cronica din Svenska Dagbladet astfel: ”Filmul românesc, care inundă în acest week-end Festivalul de la Göteborg, împlineşte în curând inimaginabila vârstă de 10 ani. A început la Cannes în 2001, cu “Marfa şi banii” a lui Cristi Puiu, un film în stilul Dogma, şi încă nu dă semne de epuizare. Dimpotrivă, după ce a sporit în intensitate, şi-a diversificat şi tematicile.” Cotidianul Göteborgs-Posten a analizat filmul românesc actual, reprezentat la Göteborg printr-o selecţie variată, ca o reacţie la perioada comunistă. În articolul din 29 ianuarie, intitulat ”Furia dă să iasă la iveală”, Monika Tunbäck-Hanson a observat: ”Filmele româneşti se remarcă prin simplitate şi printr-o opoziţie faţă de falsitatea şi naţionalismul bombastic al epocii trecute.” Oprindu-se asupra filmelor Morgen, Marţi, după Crăciun şi Principii de viaţă, jurnalista a remarcat: „Detaliile şi fineţea cu care sunt înregistrate gesturile cotidiene creează o încărcătură specială şi lasă loc pentru subînțelesuri”.

Publicația săptămânală „ETC” a subliniat într-un articol din 15 februarie 2011, faptul că ”noul val românesc, cu filmele lui impregnate de realism social, s-a făcut remarcat la ediția din acest an a Festivalului de la Göteborg”. Materialul face referire, cu precădere, la seminarul din data de 4 februarie 2011, la care au participat regizorii Alexandru Solomon, Marian Crișan și Bogdan George Apetri, și în cadrul căruia s-au discutat teme precum percepția publicului românesc asupra cinematografiei autohtone, numărul mic de cinematografe din România, precum și mult-discutatul concept de ”val al filmului românesc”.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508