„Eu, autorul. Reprezentări auctoriale în literatură și pictură. Din Antichitate până în Renaștere” de Raluca Dună, lansat la Cărtureşti-Verona

ian. 17th, 2011 | By | Category: Eveniment

Joi, 20 ianuarie 2011, ora 18:00, în ceainăria librăriei Cărtureşti-Verona (Str. Arthur Verona 13-15,  Bucureşti), are loc lansarea volumului „Eu, autorul. Reprezentări auctoriale în literatură și pictură. Din Antichitate până în Renaștere” de Raluca Dună. Volumul va fi prezentat de: Carmen Mușat, Mircea Martin și Bogdan Alexandru-Stănescu. Raluca Dună s-a numărat printre autorii nominalizaţi, de curând, la Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului 2010, la secţiunea Tânărul critic al anului 2010.

„Eu, Autorul. O istorie şi o teorie a reprezentărilor auctoriale, de la Sf. Augustin la Rembrandt” “oferă imaginea unui proiect de cercetare de o reală temeritate în câmpul teoriei literare româneşti, dar şi al comparatisticii”, a scris Adriana Babeţi.

Lucrarea se încadrează într-o zonă interdisciplinară puţin frecventată în cultură română, ocupându-se de figura autorului, în literatură şi pictură, într-un efort de a contura o viziune amplă, sintetică de istoria formelor culturale. Această perspectivă de sinteză comparatistă este de asemenea puţin abordată în cultura română contemporană. În plus, sunt tratate subiecte, analizaţi autori sau cărţi importante ale culturii europene, care la noi sunt puţin cunoscute şi comentate, parţial traduse sau complet ignorate.

Prin tematică, deschidere interdisciplinară, perspectivă şi originalitate, această cercetare, riguros academică şi îmbrăţişând o zonă largă de interes (istorie şi teorie a artei, literatură, filozofie a culturii, istoria formelor culturale etc.) apropie cercetarea românească de nivelul cercetărilor comparatiste actuale din Statele Unite şi Europa.

Lucrarea este un studiu interdisciplinar al reprezentărilor auctoriale, în literatură şi pictură, urmărind relaţia dintre modalităţile şi funcţiile lor specifice, de-a lungul istoriei, începând cu antichitatea târzie (Sf. Augustin) şi până la sfârşitul Renaşterii (Rembrandt). Lucrarea inventariază şi analizează diverse forme de autoportret din pictură, de la cel autonom, explicit, la cel criptic, alegoric, in figura etc., iar, în literatură, se referă la aşa-zisul „autoportret literar” şi la acele specii literare precum autobiografia, jurnalul, memoriile, eseurile. Teoria pe care lucrarea o avansează şi o urmăreşte, de-a lungul unui parcurs diacronic, este aceea că acest tip de reprezentare presupune în sine un melanj de modalităţi şi de funcţii diferite, care aparţin simultan vizualului şi textualului. Efortul de sinteză al cercetării constă în încercarea de a degaja un „gen” de reprezentare culturală, cu o tradiţie şi o istorie, cu tipologii, modalităţi şi modele, cu o poetică proprie. Analiza operelor în sine, fie autoportrete din pictură, fie autobiografii, jurnale etc. din literatură, a avut întotdeauna în vedere o abordare „în oglindă”, raportându-se la un context şi la un „gen” comun. Lucrarea propune de aceea şi o altfel de istorie a Autorului, pictor ori scriitor, o istorie a formării şi dezvoltării conştiinţei de sine a autorului, de care depinde voinţa de autoreprezentare în propria operă.

„Eu, Autorul oferă imaginea unui proiect de cercetare de o reală temeritate în câmpul teoriei literare româneşti, dar şi al comparatisticii. (…) Ceea ce mi se pare întru totul remarcabil este nu doar repertorierea, descrierea şi interpretarea momentelor exemplare ale traseului temei autoportretistice în istoria artei, respectiv a literaturii, ci şi modul constant în care autoarea relaţionează cele două câmpuri, precum şi plasarea acestora într-un amplu context cultural, social, ideologic, politic, religios. Astfel, elementele de continuitate, dar mai ales de discontinuitate creator-inovativă între Antichitatea occidentală, etapele Evului Mediu şi Renaştere devin relevante atât în pictură, cât şi în literatură.”(Adriana Babeţi)

„Raluca Dună îşi dezvoltă demonstraţia teoretică prin panoramarea istoriei autobiografiei şi autoportretului din Antichitate până în secolul al XVII-lea. Într-un sens, ea construieşte o adevărată biografie (în sensul lui Adrian Marino) a temei auctorialităţii. Lucrarea îşi propune să demonstreze emergenţa conceptului modern de autor, discutând în paralel formele de manifestare ale auctorialităţii în literatură şi în pictură. Autoarea se poziţionează interdisciplinar (sau chiar transdisciplinar), căutând schema mentală comună celor două arte. (…) În totul, lucrarea face dovada unei admirabile maturităţi şi siguranţe de sine a scrisului, a unor lecturi bogate, ce îi sprijină ideile şi intuiţiile şi care nu îi deformează propriul stil şi discurs, asigurând un bun echilibru între erudiţie şi cercetarea proprie.” (Corin Braga)

„Iată o carte care are curajul să avanseze puncte de vedere noi asupra unei perioade istorice acoperite de stereotipii şi prejudecăţi, ceea ce nu este (şi nu a fost niciodată, de altfel) la îndemîna oricui. Autoarea demonstrează convingător cum alegerea temei şi selecţia foarte atentă a scriitorilor şi a pictorilor – discutaţi mereu în paralel – pot determina o reconfigurare a structurilor istorice (numite convenţional Ev Mediu sau Renaştere). Sobră, echilibrată, fără inhibiţii teoretice şi fără afirmaţii hazardate, Raluca Dună face, în această lucrare, un tur de forţă.”(Carmen Muşat)

Raluca Dună este doctor în literatură, summa cum laude, cercetător al Institutului de Critică și Istorie literară „G. Călinescu”.

Număr de vizualizări :1550


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro