spot_img

“Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Vol. I: O perspectivă comparativă” de Corina Doboş (coord.), Luciana M. Jinga şi Florin S. Soare

Joi, 13 ianuarie 2011, ora 17.00, la Clubul Ţăranului, Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti (Şoseaua Kiseleff, nr. 3), va avea loc lansarea volumului “Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Vol. I: O perspectivă comparativă” de Corina Doboş (coord.), Luciana M. Jinga şi Florin S. Soare (Polirom, 2010). Invitaţi: prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, prof. univ. dr. Ioan Stanomir, conf. univ. dr. Virgiliu Ţârău.

Evenimentul e organizat de Editura Polirom, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

Modul în care un regim politic acţionează în vederea creşterii sau scăderii populaţiei este simptomatic pentru practica guvernării în ansamblul ei, a raporturilor de putere care se instituie între guvernanţi şi guvernaţi. Volumul prezintă politicile pronataliste aplicate în România, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, RDG, Ungaria şi Franţa în perioada postbelică, urmărind trei aspecte: legislaţia privind accesul la avort, promovarea contracepţiei moderne şi legislaţia socială de susţinere a natalităţii.

Secţiunile dedicate României analizează instituţionalizarea şi consecinţele „pronatalismului ceauşist”, adică ansamblul de măsuri luate de regimul ceauşist în vederea creşterii populaţiei României. Pronatalismul ceauşist, marcat în mod definitoriu de limitarea severă a accesului la avort, s-a desfăşurat începînd cu 1966, anul acestei restricţionări, şi pînă la căderea regimului comunist din România, în decembrie 1989.

Corina Doboş (Pălăşan) (n. 1980) este doctorandă în istorie a Universităţii Bucureşti şi a University College London, cercetătoare în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Domenii de interes: biopolitica, istoria crimino­logiei, imaginarul corpului, imaginarul ştiinţific, semiotica medicală. A publicat „The Universality of Reason and its National Fulfilment. The Political Writings of J.J. Rousseau and J.G. Fichte as Intellectual Sources of Nationalist Ideology”, Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia, Cluj‑Napoca, ianuarie 2007; „Organizarea ştiinţifică a societăţii sau ştiinţele sociale în primii ani ai regimului Ceauşescu. Cazul judeţului Iaşi, 1970-1972”, în Structuri de partid şi de stat în timpul regimului comunist. Anuarul IICCR, vol. III, Polirom, Iaşi, 2008; „Caracterul profund restrictiv al politicii nataliste în România comunistă, 1966‑1989”, în R. Ivan (coord.), Transformarea socialistă. Politici ale regimului comunist între ideologie şi administraţie, Polirom, Iaşi, 2009; „Domesticating violence in interwar Romania”, în Marika Guggisberg şi David Weir (eds.), Understanding violence: Contexts and Portrayals, Inter-Disciplinary Press, 2009.

Luciana M. Jinga (n. 1982) este doctorandă a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi şi a Universităţii din Angers, Franţa, în cadrul laboratorului Centre de Recherches Historiques de l’Ouest (CERHIO), cercetătoare în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Domenii de interes: istoria comunismului românesc, organizaţiile de masă în comunism, istoria femeilor, feminism, studii de gen. A publicat „Forme de organi­zare ale «Muncii cu femeile» în cadrul PCR (1944-1954)”, în Structuri de partid şi de stat în timpul regimului comunist. Anuarul IICCR, vol. III, Polirom, Iaşi, 2008; „Condiţia femeii în România comunistă”, în Stéphane Courtois (coord.), Dicţionarul comunismului, Polirom, Iaşi, 2008; este editor al volumului de eseuri Elev în comunism, Curtea Veche, Bucureşti, 2009.

Florin S. Soare (n. 1984) este doctorand al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Domenii de interes: structurile de putere ale Partidului Comunist Român, retorica şi propaganda ideologiei comuniste, politici sociale iniţiate de regimul comunist, tranziţia postcomunistă. A publicat „Politica natalistă în România 1966-1989”, în Stéphane Courtois (coord.), Dicţionarul comunismului, Polirom, Iaşi, 2008.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. Este de necrezut unde am ajuns . O ţară de nimic şi-o societate în descompunere. Tot aceşti mari cercetători, superdotaţi vor studia şi Crimele Capitalismului şi Memoria Românilor înfometaţi şi fugăriţi din ţara lor ? Vedeţi că va trebui să daţi cont la tot ce-aţi distrus în această ţară şi să spuneţi populaţiei, care-i peste 80% adusă în pragul subzistenţei, de ce v-aţi bătut joc de ea ?! Va trebui să mai spuneţi populaţiei de ce ne-aţi îndatorat până şi ră-ră-strănepoţii noştri ? Cu ce sunt de vină aceşti copii încă nenăscuţi pentru acest nenorocit de capitalism ? Aţi nenorocit această ţară şi acum aveţi tupeu, cică să analizaţi comunismul . Analizaţi-l dar cinstit, nu să îndrugaţi tot felul de tâmpenii. Dacă ăia au fost răi, ăştia de-acum, cum sunt ? Aţi distrus această ţară mai rău decât după cele două războaie mondiale . Aţi înjosit şi înrobit această ţară cum n-a fost ea înjosită şi înrobită în ultimile două mii de ani . Mai există cuvinte în dicţionar sau pedepse în Codul Penal cu care să fiţi denumiţi şi pedepsiţi ? Nu cred ! Dar, să ştiţi că va trebui să daţi cont şi asta cât mai repede . Oricum nu veţi fi iertaţi . Ne vom mai auzi, la bună vedere !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508