„Cum să uiţi o femeie” apărut în 2009 la Editura Polirom şi reeditat în 2010, cel mai recent roman al scriitorului ieşean Dan Lungu a apărut, de curând, în limba maghiară, cu titlul “Hogyan felejtsünk el egy nőt”, la editura Magvető Kiadó, în traducerea lui Lakatos Mihály.
“Cum să uiţi o femeie” a mai apărut în limbile germană şi franceză. „Wie man eine frau vergisst”, versiunea germană a cărţii, a apărut la editura Residenz, în traducerea lui Jan Cornelius, iar „Comment oublier une femme”, ediţia franceză a romanului, a fost publicată de editura Actes Sud, în traducerea lui Laure Hinckel. Versiunea în limba bulgară va apărea anul viitor la Editura Colibri, în traducerea Lorei Nenkovska.
Jumătate de dragoste, jumătate despre dragoste. Aşa s-ar putea defini, pe scurt, noul roman al lui Dan Lungu. Andi şi Marga s-au cunoscut într-o împrejurare ciudată şi locuiesc împreună de un an şi jumătate. Sunt tineri jurnalişti şi lucrează la acelaşi ziar dintr-un oraş de provincie, ea la pagina de mondenităţi, iar el la investigaţii. Deşi lucrurile între ei merg bine, într-o bună zi Marga dispare, lăsând un sibilinic bilet de adio. În lipsa unei explicaţii raţionale, Andi apelează la un întreg arsenal de strategii ale uitării. Viaţa lui se complică şi mai mult odată cu întâlnirea unui grup de neoprotestanţi şi cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul poveştii nu e neapărat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc maliţia, (auto)ironia şi umorul. Tulburător şi amuzant, înfiorat de nelinişti existenţiale şi cutreierat de psihologii accidentate, “Cum să uiţi o femeie” este, în acelaşi timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei şi recucerirea inocenţei, despre toleranţă, despre cum se poate vorbi despre Dumnezeu în ziua de azi.
Dan Lungu (n. 1969, Botoşani) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori din noua generaţie, cărţi ale sale fiind publicate în zece limbi: franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă şi turcă.
Conferenţiar la Catedra de Sociologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, a făcut studii postdoctorale la Sorbona şi este redactor al revistei „Au Sud de l’Est” (Paris).
În 1996, iniţiază la Iaşi grupul literar Club 8. Între 2001 si 2002, redactor-şef al revistei de cultură Timpul.
În 2005, face parte din grupul de scriitori români invitaţi la „Les belles étrangères”, Franţa, alături de autori ca Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun sau Simona Popescu.
La Editura Polirom a mai publicat: “Raiul găinilor” (2004; ediţia a II-a, 2007), „Băieţi de gaşcă” (2005), „Sînt o babă comunistă!” (2007, 2010), „Proză cu amănuntul” (ediţia a II-a, 2008).
La aceeaşi editură, alături de Radu Pavel Gheo a coordonat volumul colectiv „Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism” (2008), iar alături de Lucian Dan Teodorovici volumul „Str. Revoluţiei nr. 89” (2009).
