spot_img

Jeroen Bruggeman expune „Între Bucureşti şi Africa: Puterea diversităţii culturale”, la MŢR

În perioada 17 – 31 decembrie 2010, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti Sala Oaspeţi, are loc expoziţia de fotografie „Între Bucureşti şi Africa: Puterea diversităţii culturale” a olandezului Jeroen Bruggeman. Evenimentul este organizat de Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO şi Muzeul Ţăranului Român.

2010 a fost declarat de UNESCO „anul apropierii între culturi” şi Irina Bokova, actuala directoare generală a acestei instituţii internaţionale,  a afirmat că acest an „a generat o serie de proiecte creative care demonstrează puterea diversităţii culturale şi a dialogului ca forţe ale păcii”. Din acest motiv, Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO a propus şi Muzeul Ţăranului Român a acceptat cu multă deschidere, o expoziţie care să poată fi pusă sub egida acestui an UNESCO. E vorba de expoziţia unui fotograf olandez îndrăgostit de Africa, pe care o vizitează de obicei anual, dar şi de România, unde a fost în mai multe rânduri, în mai multe oraşe, şi unde a şi expus în 2004, la Goethe Institut din Iaşi.

Deşi din punct de vedere istoric este greu de afirmat că România şi Africa s-ar fi influenţat reciproc vreodată, o confruntare de fotografii realizate în Bucureşti, cu unele din Africa, mai ales din zonele rurale, astfel încât contrastul este şi mai mare, conduce spre ideea diversităţii enorme a vieţii umane.

Jeroen Bruggeman a fotografiat încet şi cu atenţie, folosind un aparat profesionist de fotografiat de ultimă generaţie, dar pe principiul celor din secolul al XIX-lea cu impresie pe placă de sticlă şi imagine răsturnată, aparat dotat aidoma celor vechi cu pânză neagră şi trepied. Această tehnică, ce părea definitiv abandonată, produce negative cu multă informaţie şi ca atare de o mare claritate, redând cel mai mic detaliu. Împătimit de aceste detalii, Jeroen Bruggeman spune ca fiecare dintre ele are „propria sa voce revendicativă, ca şi propriul mister, paradox sau vis”. Artistul, altminteri un distins universitar în domeniul sociologiei şi antropologiei, s-a format de unul singur ajutat la început de bunicul său, Paul Citroen, cunoscut reprezentant al Bauhaus-ului şi co-fondator al Noii Academii de Artă din Amsterdam. Prieten cu Kandinski şi membru al grupării artistice Der blaue Reiter, Citroen a fost din tinereţe fascinat şi de fotografia artistică, pasiune transmisă nepotului său. O altă influenţă a fost exercitată asupra lui Jeroen Bruggeman de către Eva Besnyö (1910-2002), artistă născută la Budapesta, formată în atmosfera avangardei din Berlin, emigrată în Olanda în 1932 şi supranumită în ţara de adopţie „marea doamnă a fotografiei”. Legat prin aceste două mari nume direct de avangarda interbelică, perioadă fastă şi pentru fotografie, iar prin intermediul acestora de înaintaşii din secolul al XIX-lea, Jeroen Bruggeman a învăţat câteva mari lecţii. Lecţia austerităţii mijloacelor de expresie, precum şi cea a seriozităţii meseriei sunt cele mai vechi, iar din interbelic, mai ales din creaţia Evei Besnyö, derivă interesul pentru aspectele cele mai obişnuite ale cotidianului. Imaginile sale sunt întotdeauna foarte căutate, rodul unei îndelungate evaluări a subiectului, a redării sale ca lumină (dozaje de expunere), a cromaticii (opţiunea frecventă pentru alb-negru). Când pline de un soi de cruzime, când poetice ca expresie, când clasice (frontale, cu o perfectă axă de simetrie) sau dimpotrivă, novatoare în privinţa unghiului, când cultivând o notă de umor sau/şi de notaţie socială, fotografiile lui Jeroen Bruggeman oferă o altă privire, foarte proaspăta, asupra a ceea ce credeam a şti.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508