Marele regizor David Esrig, între “Cafeneaua critică” şi Gellu Naum

oct. 26th, 2010 | By | Category: Eveniment

Astăzi, 27 octombrie 2010, ora 18:30, în Club Control (Str. Academiei nr. 19, Bucureşti) are loc o nouă ediţie a proiectului de dezbateri culturale „Cafeneaua critică”. Invitat: marele regizor de teatru David Esrig. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. Pe 29 octombrie 2010, la MNLR, regizorul va susţine conferinţa Gellu Naum în gros-plan”.

Autor, la sfârșitul anilor 1960, al legendarului spectacol “Nepotul lui Rameau”, după Diderot, cu tinerii actori Gheorghe Dinică și Marin Moraru, David Esrig s-a exilat în urmă cu aproape patru decenii, mai întâi în Franța, apoi în Germania. Fondator al Academiei de teatru și film Athanor din Burghausen, regizorul s-a implicat în ultimii ani şi în programe adresate tinerilor actori români. La 75 de ani, împliniți pe 23 septembrie 2010, David Esrig vine la “Cafeneaua critic” pentru un dialog cu publicul, cu studenţii şi cu colegii săi din lumea teatrală.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, seria a doua – în perioada noiembrie 2008-iulie 2009 la Cluburile A şi The Silver Church, iar seria actuală, a treia, a fost inaugurată în martie 2010 la Club Control.

Pe 29 octombrie 2010, ora 17:00, regizorul David Esrig va participa la evenimentul organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, conferinţele MNLR, cu prelecţiunea: Gellu Naum în gros-plan”.

DAVID ESRIG s-a născut în anul 1935 la Haifa (Israel). În anul 1938 se întoarce în România, patria părinţilor săi. În anul 1953 susţine bacalaureatul. Obţine premiul naţional pentru teatrul de amatori, pentru regia spectacolului “Jucătorul de cărţi” (Gogol). În 1958 îşi ia diploma în regie la I.A.T.C.  “I.L. CARAGIALE” cu o montare după „Vicleniile lui Scapin” de Molière. În perioada 1954-1955 este redactor pentru teatru şi critică de film la revista “Contemporanul”. Între 1957-1961 face regie de televiziune, realizând aproape 400 de emisiuni: teatru, muzică, film documentar, reportaje sportive etc. În perioada 1958-1963 este asistent la I.A.T.C. “I. L. CARAGIALE” din Bucureşti. 1959-1961 conduce Studioul de artă dramatică la Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti. 1961-1968 este regizor la Teatrul de Comedie. Montări: „Procesul domnului Caragiale” (M. Ştefanescu), „Umbra” (E. Schwartz), „Troilus şi Cresida” (W. Shakespeare), „Capul de răţoi” (G. Ciprian). În 1963 primeşte o invitaţie la Moscova şi Leningrad cu „Umbra”. 1965- Invitaţie la Théâtre des Nations (Paris) cu „Umbra” şi „Troilus şi Cresida”. Premiul criticii franceze pentru cea mai bună montare străină (ex aequo cu Zefirelli, „Romeo şi Julieta”). 1966 -Invitaţii la Praga, Berlinul de Est, Weimar, Chemnitz, Leipzig, Dresda, Bonn (primul turneu al unui ansamblu din blocul estic în Republica Federală Germană). Serie de prelegeri în Anglia, la invitaţia Consiliului Britanic.

În 1967 îşi susţine teza de doctorat. Este numit lector la I.A.T.C. Invitaţie la Bienala de la Veneţia cu „Troilus şi Cresida” şi „Capul de răţoi”. Invitaţie la Festivalul BITEF (Belgrad) cu „Troilus şi Cresida” – Marele Premiu al Festivalului (împreună cu J. Grotowski şi O. Krejca).

1968 Montări: „Nepotul lui Rameau” (D. Diderot) – la Teatrul L.S. Bulandra şi „Umbra” (E. Schwarz) – la Teatrul Municipal Bonn. Invitaţie la Wiener Festwochen cu „Troilus şi Cresida”.

În 1969 este numit conferenţiar la I.A.T.C. Montează „O scrisoare pierdută” (I. L. Caragiale) la Teatrul Municipal din Haifa. Invitaţie laFestivalul BITEF (Belgrad) cu „Nepotul lui Rameau”.

În 1970 Montează „Aşteptându-l pe Godot” (S. Beckett), la Teatrul Bulandra. Spectacolul este interzis. Invitat la Florenţa (Rassegna) cu „Nepotul lui Rameau”. Referent la Congresul teatral internaţional. Montează “Şi lumina străluceşte în întuneric” (adaptare după Tolstoi şi Heinrich Böll) – Teatrul Municipal Köln. Pregătiri pentru filmul artistic „De ce?” (pe scenariu propriu), la Studioul de Film. Filmul este interzis de cenzura din România.

Din 1971 este director artistic la Teatrul Naţional din Bucureşti. Încep probele la „Furtuna” (W. Shakespeare). În 1972 montează „Troilus şi Cresida” (W. Shakespeare) în cadrul Programului cultural al Jocurilor Olimpice, la Residenztheater, München.

În 1973 susţine un ciclu de conferinţe în S.U.A., la invitaţia Departamentului de Stat. Regia şi scenografia spectacolului „Trei gemeni din Veneţia” (A. Collalto), la Teatrul Naţional. Invitaţie la Festivalul BITEF (Belgrad) – Premiul pentru înnoirea marilor tradiţii teatrale.

După o pregătire de doi ani, reprezentarea piesei “Furtuna” este interzisă de cenzura română. Este îndepărtat din Teatrul Naţional.

1974 experimente regizorale la Théâtre National de Chaillot (Paris) în jurul teatrului “de bâlci”. Scenariu: „Tabarin”. Emigrează cu familia în RFG. Regizor la Teatrul Municipal din Bremen. Montări: „Jupânul Pathelin” (farsă medievală), cu care este invitat la Reuniunea teatrală a Germaniei de Nord, Hamburg; „Opera de trei parale” (B. Brecht).

1975 primeşte cetăţenia germană.

1976 regizor la Residenztheater München. Regia, scenografia şi costumele specatcolului „Vicleniile lui Scapin” (Molière), transmis de televiziunea ARD. Predă ştiinţe dramatice la Universitatea din München (pînă în 1979).

1977 Regia şi scenorafia spectacolului „Madama Butterfly” (Puccini), la Teatrul Municipal Gärtnerplatz din München.

1978 Montează „Vicleniile lui Scapin” (Molière) la Teatrul Municipal Essen.

1978 Absolvă la Universitatea din München (Facultatea de Theater-wissenschaft) examenele academice pentru titlurile universitare de doctor în litere şi profesor universitar abilitat.

1979-1980 Director artistic la Teatrul Municipal din Berna, Elveţia. Montează” Vicleniile lui Scapin” (Molière), „Cum vă place” (W. Shakespeare), „Azilul de noapte” (M. Gorki), „Doctor Faust” (C. Marlowe).

1979 Regizează „Troilus şi Cresida” (W. Shakespeare) pentru Teatrul Naţional din Habima, Israel.

1980 Spectacolul „Vicleniile lui Scapin” (Molière) este declarat „Cea mai bună montare a anului în Elveţia ” de către publicaţia Theater heute.

1981 Director artistic la Teatrul Municipal Essen. Montări: „Swejk în cel de-al doilea război mondial” (B. Brecht), „Abatorul” (S. Mrozek), „Mandragola” (N. Macchiaveli), „Trei domnişoare” (P. Picasso), „Azilul de noapte” (M. Gorki), „Hamlet” (W. Shakespeare) etc. Spectacole invitate la Wuppertal, Paderborn, Bochum (în cadrul Reuniunii teatrale a Germaniei de Vest). Predă la Univesitatea Essen.

1983-1984 Coordonarea artistică generală a Teatrului Municipal Essen. Montări: „Soldaţii” (J. M. R. Lenz), „Revizorul” (N. Gogol), „Scrisoare despre orbi” (D. Diderot).

1985 Pregătire pentru colaborarea cu ATHANOR e.V. München. Publică „Commedia dell’ arte – o istorie ilustrată a artei spectacolului (Editura Greno).

1986 Montează la Teatrul Athanor „Jahrmarkt des Lebens – Bîlciul vieţii – Perspective asupra universului Commediei dell’ arte”. Participă la fondarea „Atelierelor de perfecţionare pentru actorii profesioniştii” („Fortbildungsstätte für Berufsschauspieler) München (1986-1991).

Montează „Şcoala peţitorilor” în 1988 (piesă proprie după Orlando di Lasso -1568).

În perioada 1989-1991 susţine 135 de reprezentaţii cu „Şcoala peţitorilor” în RFG, Austria, Elveţia şi Italia. În 1990 semnează regia şi  scenariul la „Calvarul românesc – un an după Revoluţie „, documentar cultural produs de televiziunea germană ARD. În 1991 este numit profesor onorific al Universităţii de Teatru şi Film.

Reprezentaţia „Golemul ca opera teatrală multimediatică” la Teatrul Athanor München, 1992.

1995 (20.02.) Deschiderea la Burghausen a Academiei Akademie pentru artele spectacolului. Din 1995 este director al Academiei, în cadrul căreia realizează numeroase montări, printre care „Troienele lui Euripide” de Jean-Paul Sartre pentru Săptămîna europeană Passau (1999), „Romeo şi Julieta”, o coproducţie Athanor – Teatrul Municipal Salzburg (1998).

În 1995 este ales preşedinte de onoare al celei de-a treia Reuniuni Europene a Şcolilor de Teatru (România). În 2000 primeşte o invitaţie pentru un ciclu de conferinţe şi exemplificări la Congresul internaţional Meyerhold (Paris), organizator: CRNS, Paris.

În 2003 este distins cu Premiul Naţional pentru Cultură al României, pentru întreaga carieră artistică, şi cu Premiul Senatului UNITER pentru întreaga activitate artistică, şi este invitat la Congresul mondial al criticilor de teatru

În 2005 este decorat cu Ordinul de merit pentru promovarea democraţiei şi a culturii române în lume, şi primeşte titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti.

În 2006 montează “Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett, cu absolvenţi ai Academiei Athanor. Spectacole reprezentate în Germania, Austria, România.

În 2007 elaborază şi conduce atelierului de artă dramatică „Teatrul existenţial” pentru programul Sibiu – capitală culturală europeană (Urmuz, Blecher)

În 2008 este numit membru al Consiliului de monitorizare al UNESCO/Catedra de arte teatrale ITI. Atelier de artă dramatică „Teatrul existenţial” la Sfântu Gheorghe, cu actori români (Gellu Naum)

În 2009 susţine atelierul de artă dramatică „Teatrul existenţial” la Burghausen, cu actori români (Paul Celan), iar în 2010, atelierul de artă dramatică „Teatrul existenţial” la Burghausen, cu actori români (Gellu Naum).

Număr de vizualizări :1589


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro