“Poezia românească a secolului XX între afirmare şi supravieţuire”

aug. 4th, 2010 | By | Category: Postcard

În numărul pe lunile iulie – septembrie 2010 al revistei peruane „Remolinos”, care apare la Lima, a fost publicată o scurtă antologie de poezie românească, în traducerea şi prezentarea Rodicăi Grigore. Sunt incluşi, în paginile sale, poeţi precum Lucian Blaga, Ion Vinea, Emil Botta, Gellu Naum, Ştefan Augustin Doinaş, Nichita Stănescu şi Marin Sorescu, despre care sunt furnizate cititorilor latino-americani şi câteva succinte dar necesare repere bio-bibliografice. Rodica Grigore colaborează la revista „Remolinos” (cunoscută în Perú şi nu numai pentru modul susţinut şi entuziast în care promovează, de ani buni, dialogul neprotocolar între culturile lumii) din toamna anului 2009, publicând, în numerele anterioare ale acesteia, traduceri din poezia lui Lucian Blaga, precum şi un eseu despre proza scurtă a lui Urmuz şi Julio Cortázar, făcând, astfel, cunoscute, în spaţiul cultural latino-american, câteva momente şi profiluri literare româneşti. Redăm mai jos, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, un fragment al acestei antologii, în traducerea în română a Rodicăi Grigore:

Poezia românească a secolului XX între afirmare şi supravieţuire

Dacă la începutul secolului XX simbolismul tindea să intre, în Franţa, într-un con de umbră ca formulă estetică, în literatura română, acest curent literar abia începuse să se manifeste. Desigur, dată fiind influenţa culturii franceze în spaţiul cultural românesc, orientarea literară amintită avea să urmeze, cel puţin pentru o anumită perioadă, consacratul (chiar dacă deja consumatul) model francez. Prin urmare, nu puţini poeţi români ai primelor decenii ale secolului XX – şi nu numai – vor prelua şi vor continua, fiecare în felul său, maniera simbolistă, cu toate că la noi, având în vedere condiţiile şi condiţionările istorice specifice, accentele simboliste vor fi, nu o dată, contradictorii ca forme de manifestare şi de expresie. Ceea ce rămâne esenţial este că autorii reprezentativi ai liricii româneşti redescoperă, odată cu începutul secolului XX, poezia ca mod specific de existenţă şi reuşesc, deopotrivă, să creeze, prin intermediul ei, un adevărat univers privilegiat, diferit de acela al vieţii de zi cu zi. În plus, numeroşi poeţi din această perioadă sunt la curent cu cele mai noi tendinţe literare europene şi cât se poate de conectaţi cu diverse –isme ale epocii, o epocă animată de spiritul înnoitor al avangardelor. Simbolismul românesc devine, aşadar, aproape pe nesimţite, cea mai clară formă de manifestare a modernismului, acest fapt fiind evident mai cu seamă la nivelul liricii. Desigur, totul fiind completat, în România, cu influenţa pe care mari poeţi ai perioadei anterioare, cum ar fi Eminescu sau Macedonski, greu, dacă nu chiar imposibil de încadrat pe de-a-ntregul într-un curent sau într-o mişcare literară, au exercitat-o asupra noilor spirite creatoare. […]

Fără îndoială, această antologie, ca oricare alta, are procenul său de subiectivitate şi nu îşi propune să fie exhaustivă. Dar am preferat s-o începem cu câteva poeme ale lui Lucian Blaga, pentru a o continua cu creaţii ale lui Ion Vinea, Emil Botta, Magda Isanos şi Ştefan Augustin Doinaş, încheind-o cu poezii de Nichita Stănescu şi Marin Sorescu. Se cuvine să menţionăm, pentru cititorul peruan, mai puţin obişnuit cu peisajul liric romanesc, că vreme de aproape un deceniu, în linii mari între 1948 şi 1958, poezia românească adevărată a fost cvasi-inexistentă, din cauza brutalei intruziuni a politicului pe teritoriul literaturii. Exemplu tragic, fără îndoială, a destinului pe care un regim totalitar a încercat să-l impună până şi pe tărâmul cel mai sensibil al unei naţiuni, şi anume poezia. Cu toate acestea, aceeaşi poezie a fost adesea considerată, chiar şi în acei ani, în România, drept unica şansă de supravieţuire în faţa tuturor încercărilor – dovadă şi resurecţia lirică marcată de afirmarea plenară a generaţiei ‘60, iar apoi de cele care au urmat.”

RODICA GRIGORE este conferenţiar universitar, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, disciplina Literatura universală şi comparată; licenţiată (1999) şi doctor în filologie din anul 2004. Volume publicate: Despre cărţi şi alţi demoni (2002), Retorica măştilor în proza interbelică românească. Mateiu Caragiale, Urmuz, Max Blecher, G.M. Zamfirescu, G. Călinescu (2005), Lecturi în labirint (2007), Literatura universală şi comparată. Puncte de reper în evoluţia romanului universal (2008), Evoluţia formlor romaneşti. Între modernism şi postmodernism (2008). Traduceri: Octavio Paz, Copiii mlaştinii. Poezia modernă de la romantism la avangardă (2003), Manuel Cortés Castañeda, Oglinda celuilalt. Antologie poetică (2006), Andrei Codrescu, Un bar din Brooklyn. Nuvele şi povestiri (2006, Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor). Coordonează şi realizează (în colaborare) antologia de texte a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, apărută, în ultimii ani, sub următoarele titluri: Semne (2005), Împreună (2006), Next (2007), Energii (2008), InOvaţii (2009) Intrebari (2010). A publicat numeroase articole şi traduceri în presa literară românească, colaborând la revistele: „Cultura”, „Contemporanul”, „Adevărul literar şi artistic”, „România literară”, „Euphorion”, „Saeculum”, „Scrisul Românesc”, „Viaţa Românească” etc. O scurtă antologie de poezie românească i-a fost publicată în Mexic, Spania, Venezuela şi Perú.

Număr de vizualizări :3659


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro