spot_img

„Maratonul de Poezie şi Jazz” sau reportaj despre cum poți să combați criza prin cultură

În seara zilei de 4 iunie 2010, începând cu ora 22:00, foaierul Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian” a devenit spaţiul în care 33 de poeţi s-au întâlnit faţă în faţă cu jazzul, într-un maraton de poezie şi jazz ce a ţinut până în dimineaţa zilei de 5 iunie 2010, ora 05:00. Aflat la cea de a doua ediţie, “Maratonul de Poezie şi Jazz” a adus pe scenă nume de referinţă ale literaturii române contemporane. A fost o a doua ediţie mai densă, mai bine organizată, care naşte deja ideea de continuitate iminentă a acestui tip de eveniment. Andra Rotaru a luat pulsul acestui eveniment prin câteva declarații și informații de culoare special pentru AgentiadeCarte.ro

Producătorii şi amfitrionii evenimentului, Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu, au moderat şi prezentat invitaţii “Maratonului de Poezie și Jazz”, ale căror lecturi, cu o durată medie de 10 minute, a ajuns în casele oamenilor şi pe calea undelor, Radio România Cultural, coproducătorul evenimentului, care a transmis în direct 7 ore neîntrerupte pe tot parcursul nopţii dintre 4 spre 5 iunie 2010. La finalul evenimentului au citit cei mai tineri poeţi invitaţi, apoi Maria Răducanu şi Mircea Tiberian au făcut dimineaţa maratonului de neîncheiat. Cei doi mari creatori și interpreți de jazz au bisat la aplauzele publicului şi ne-au lăsat să credem că totul e inefabil prin artă. Cei dispăruţi de curând dintre noi, precum poeții Augustin Frăţilă sau George Vasilievici, au fost prezenţi în noaptea de Maraton alături de public şi ascultătorii radio, prin muzica şi versurile recitate de prietenii lor, respectiv actorul Viorel Păunescu şi scriitorul Mugur Grosu.

Mărturia care va rămâne peste timp, pe lângă materialele înregistrate de Radio România Cultural, este antologia „Maratonul de Poezie şi Jazz”, cu un cuprins bogat, de 162 de pagini, ce a fost lansată într-un tiraj de 200 de exemplare, de Editura Tracus Arte.

Una dintre reuşitele din acest an a fost prezenţa pe scena Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian” a trupei DELAGARE& CIE, care a recitat şi performat pe muzică texte de Matei Vişniec, un Vişniec în calitate de poet de data aceasta.

Matei Vișniec: ”În Franţa,  poezia nu mai are un rol social atât de mare, precum în România!”

Mărturiile post eveniment şi părerile câtorva dintre scriitorii prezenţi în seara de 4 spre 5 iunie 2010, pot deveni tot atâtea sfaturi şi puncte de pornire pentru o ediţie viitoare. Matei Vişniec a spus, special pentru AgentiadeCarte.ro, că “în Franţa, de exemplu, poezia nu mai are un rol social atât de mare, precum în România. În România, în continuare, poezia e un gen literar esenţial şi o asemenea manifestare este o dovadă că se scrie în continuare o poezie extraordinar de interesantă şi că sunt oameni care se dăruiesc poeziei într-un mod absolut visceral. Pentru mine este o mare bucurie să văd că o noapte întreagă oamenii pot veni să asculte poezie, să spună poezie. M-am întâlnit aici cu colegii mei de generaţie, am descoperit poeţi noi, şi am mai descoperit şi că o criză poate fi combătută prin cultură. Cu cât e mai multă mizerie umană în jurul nostru, cu atât mai mult trebuie să facem poezie, să credem în poezie şi în frumos. Energia celor care organizează acest maraton merită să fie investită şi pe mai departe, ca el să devină un proiect anual, ca această iniţiativă să se transforme într-o tradiţie. Este o idee originală, un maraton de o noapte de poezie şi jazz, şi această alianţă, acest aliaj, mariaj între poezie şi jazz. E o întâlnire frumoasă între două lumi care se caută de multă vreme şi, uneori, li se poate crea un cadru propice pentru a se găsi. Această alternanţă între poezie şi jazz, sau poezie spusă sub formă de jazz, creează o mai mare apetenţă şi devine un spectacol. Un spectacol ca acesta se gradează prin diversitatea modurilor poetice care sunt prezentate aici. Cred că aşa cum funcţionează acest “Maraton de Poezie şi Jazz”, acum, este foarte bine, inclusiv cu omagiile care le sunt aduse unor oameni care nu mai sunt printre noi sau unor oameni pe care-i iubim şi nu au putut să vină aici.”

Dacă anul trecut “Maratonul de Poezie şi Jazz” a reunit un număr mai mic de invitaţi, de această dată au fost 33 de scriitori prezenţi şi nume noi invitate, precum Adrian Alui Gheorghe, Gabriel Chifu, Ioana Crăciunescu, Caius Dobrescu, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Iolanda Malamen, Marin Mălaicu-Hondrari, Ioana Nicolaie, V. Leac, Alexandru Muşina, Andrei Novac, Dumitru Păcuraru, Cosmin Perţa, Lucian Perţa, Daniel Pişcu, Matei Vişniec, Miruna Vlada, Varujan Vosganian, George Vulturescu sau Ion Zubaşcu. De asemenea, scriitorilor nou veniţi la maraton li se adaugă nume noi care au dialogat muzical cu poezia: Nadia Trohin, Adrian Flautistu, Constantin Mirea, tineri ce ştiu deja că există câteva mari întâlniri între arte, iar poezia şi jazzul sunt dintre cele alese.

Ioan Es. Pop despre ”o mică armadă literară”

Unul dintre seniorii ce au participat şi la această ediţie, Ioan Es. Pop, ne-a mărturisit spre finele nopţii de maraton: “Cu cât sunt mai mulţi poeţi şi muzicieni, înseamnă că literatura şi muzica au un sens mai intens, au o putere mai mare de iradiere, dovadă că în seara aceasta, după părerea mea, faţă de anul trecut, lucrurile au fost mai bine rulate şi publicul a fost mai apropiat şi mai convins de faptul că 33 de poeţi pot să facă o mică armadă literară. Odată pornit un astfel de eveniment, înseamnă că există foarte mulţi entuziaşti care le imaginează. Întotdeauna imaginatorii stau în faţă, sunt ca nişte căpitani de corabie şi stau în faţa celor ce sunt aşteptaţi să se înroleze la drum, pentru descoperirea unei Americi, poate interioare.”

Aceste intercalări duc la o combinaţie perfectă” spunea Cornelia Maria Savu în zorii Maratonului

În dimineaţa zilei de 5 iunie 2010, cu puţin înainte de încheierea “Maratonului de Poezie şi Jazz”, Cornelia Maria Savu îmi împărtăşea impresiile sale despre această ediţie: “Şi poezia şi jazzul sunt două arte de nişă, două arte de un rafinament aparte care au un public rafinat şi receptiv, care trăieşte alături de cele două arte. Aceste intercalări duc la o combinaţie perfectă.” Scriitoarea mai spunea despre această intersectare a generaţiilor literare: “e o cursă contracronometru , e o cursă de captare a publicului, este un schimb de mesaje între generaţii, promoţii. Deja la a doua ediţie a maratonului, se vede o comuniune între noul val şi promoţiile `60, `70, `80, `90.” Şi dacă publicul a stat până dimineaţa alături de scriitori, aceasta s-a întâmplat pentru că avem un public “adecvat”, “care se apropie de poezie,  chiar într-o perioadă în care cărţilor de poezie li se oferă tiraje tot mai mici şi într-o perioadă în care difuzarea cărţii de poezie e defectuoasă”.

“Alăturarea poeziei cu jazzul este după mine singura reţetă care poate menţine un tonus al întregii nopţi” spunea Lucian Perţa

Nichita Danilov spunea că “este o alăturare prolifică a poeziei, de jazz, pentru că jazzul sporeşte forţa de penetrare a poeziei”, iar Lucian Perţa declara surâzând: “e un tur de forţă, aici e crema poeziei, sunt poeţi care merită să fie ascultaţi şi aplaudaţi. Alăturarea poeziei cu jazzul este după mine singura reţetă care poate menţine un tonus al întregii nopţi. Nu ştiu dacă există o altă reţetă, jazzul se potriveşte cu poezia şi, mai ales, cu poezia de după `80 încoace.”

Ediţia a doua  a Maratonului de Poezie şi Jazz” a fost organizată de asociaţiile non-profit şi non-guvernamentale EURO CULTURART (preşedinte Dan Mircea Cipariu), OPEN ART (preşedinte Ioan Cristescu), Muzeul Naţional al Literaturii Române (director interimar Lucian Chişu) şi Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” (director general Răzvan Ion Dincă). Blogul oficial al evenimentului: www.poezie-jazz.blogspot.com

Articole recomandate

4 COMENTARII

  1. Treaba meseriasa facuta de orgabizatori! Bravo DM Cipariu! Bravo Ioan Cristescu!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508