spot_img

“Cartea străzii Eugeniu de Savoya”

Astăzi, 10 mai 2010, ora 11:20, în Aula BCUT a Universităţii de Vest din Timişoara, are loc lansarea volumului apărut la Editura Brumar, “Cartea străzii Eugeniu de Savoya”, coordonator prof. univ. dr. Daniel Vighi. Proiectul a fost iniţiat de Asociaţia Culturală Ariergarda. Pe lângă lansare, se va proiecta un film în cadrul proiectului “Portal pentru promovarea turismului cultural informatizat”, “Istoria străzii Eugeniu de Savoya”.

Evenimentul va fi moderat de prof. univ. dr. Daniel Vighi, iar invitaţii ce vor vorbi despre carte sunt: Otilia Hedeşan, Ioan Haţegan, Viorel Marineasa, Tudor Creţu, Helmut Britz.

Proiectul “Portal pentru promovarea turismului cultural informatizat: „Istoria străzii Eugeniu de Savoya” a fost finanţat de Consiliul Local Timişoara, care a avut ca scop păstrarea şi promovarea patrimoniului istoric-cultural al Timişoarei în plan naţional şi internaţional, precum şi menţinerea caracterului multicultural specific al oraşului.

Cunoscutul istoric al banatului habsburgic, Costin Feneşan a alcătuit o prezentare a prinţului Eugeniu de Savoya: “Acesta s-a născut la Paris, la 18 octombrie 1663 şi a murit la Viena, la 21 aprilie 1736, fiind îngropat în Catedrala Sf. Ştefan. A fost comandant militar şi om de stat austriac. Prin tatăl său, Eugeniu Mauriciu, duce de Savoia-Carignan şi conte de Soissons, descinde din casele de Bourbon şi Conde, iar mama sa, Olimpia Mancini, era nepoata cardinalului Mazarin, om de stat francez. Destinat unei cariere ecleziastice, tânărul Eugeniu primeşte o solidă educaţie clasică, dar după ce, vreme de aproape doi ani, ocupă funcţia de abate, el se îndreaptă spre pasiunea sa: meseria armelor. După ce Ludovic al XlV-lea a refuzat să-i încredinţeze comanda unui escadron de cavalerie, Eugeniu părăseşte Franţa şi se stabileşte la Viena (mai 1683), intrând ca voluntar în armata habsburgică. Ia parte la luptele de apărare a Vienei de trupele otomane (iulie-septembrie 1783), fiind răsplătit de împăratul Leopold I cu gradul de colonel şi proprietatea asupra unui regiment de dragoni (decembrie 1683). Participă, în continuare, la războiul dus pe teritoriul Ungariei împotriva Porţii (1684 1699), fiind avansat în 1685 la gradul de general-maior, calitate în care se ilustrează la asediul Budei (1686) şi are un rol decisiv în obţinerea victoriei de la Mohács/Harsány (12 august 1687). Noile fapte de arme îi sunt răsplătite prin avansarea la gradul de general-locotenent şi decorarea cu Ordinul Lânii de Aur (1687). Alături de principele-elector al Bavariei, este artizanul cuceririi Belgradului (9 septembrie 1688). Transferat pe frontul din Italia şi Franţa împotriva trupelor lui Ludovic al XIV-lea, obţine, în anii 1689-1696, mai multe victorii, care îi aduc promovarea la gradul de feldmareşal (1693). Revenit la comanda trupelor imperiale care luptau împotriva Porţii (1697), obţine victoria importantă de la Zenta (11 septembrie 1697), determinantă pentru încheierea păcii de la Karlowitz (1699). După un scurt răgaz, principele Eugeniu primeşte comanda trupelor imperiale care participau la Războiul de succesiune la tronul Spaniei (1701-1714), obţinând pa frontul din Italia şi pe cel de la Rin mai multe victorii împotriva francezilor, cea mai importantă fiind cea de la Hochstädt (13 august 1704), în care s-a aflat la comandă cu ducele de Marlborough. Între timp (1703), împăratul Leopold I îl numise pe principele Eugeniu preşedinte al Consiliului Aulic de Război (un Minister de Război in nuce), funcţie pe care o va deţine până la moarte, poziţie din care a iniţiat un vast program de reforme al armatei imperiale. Ajuns pe frontul din Ţările de Jos, obţine, tot împreună cu ducele de Marlborough, victorii răsunătoare la Oudenarde (11 iulie 1708) şi Malplaquet (11 septembrie 1709) împotriva francezilor. După încheierea păcii de la Rastatt (1714) cu Franţa, principele Eugeniu este numit guvernator al Ţărilor de Jos austriece, funcţie pe care a deţinut-o până în 1724. În războiul cu Poarta din anii 1716-1718, principele Eugeniu a fost comandantul suprem al trupelor imperiale, artei sale militare datorându-i-se victoria de la Petrovaradin (5 august 1716), cucerirea cetăţii Timişoara (13 octombrie 1716), dar mai cu seamă succesul zdrobitor din lupta de la Belgrad (16 septembrie 1716) şi cucerirea cetăţii otomane de acolo (18 septembrie 1716), acţiune socotită de istoricii militari drept o capodoperă a iscusinţei de comandant de oşti a lui Eugeniu. De remarcat este faptul că, după ocuparea Banatului de către Habsburgi, principele Eugeniu, ca preşedinte al Consiliului Aulic de Război, s-a ocupat îndeaproape de integrarea noii provincii în statul imperial. Astfel el a îndrumat nemijlocit elaborarea celui dintâi document referitor la statutul Banatului în cadrul monarhiei habsburgice (aşa-numitul Einrichtungswerk), opunându-se cu vehemenţă tentativelor de incorporare a Banatului de către Ungaria. La o vârstă înaintată (1734), cu ocazia Războiului de succesiune la tronul Poloniei, principele Eugeniu a fost chemat din nou sub arme şi a preluat comanda trupelor imperiale de pe Rin, dar în urma unor eşecuri pe câmpul de luptă a fost înlocuit şi s-a retras la Viena, în viaţa privată. Ca general, principele Eugeniu a deţinut comanda supremă în 24 de bătălii, dintre care 7 de importanţă deosebită, fiind şi rănit nu mai puţin de 13 ori. Socotit unul dintre cei mai de seamă strategi ai vremii sale, el a exercitat o influenţă notabilă asupra altor mari comandanţi de oşti, ca Frederic cel Mare al Prusiei şi Napoleon Bonaparte. Spirit enciclopedist din lumea barocului clasic, principele Eugeniu a cultivat un schimb intens de idei cu reprezentanţi de frunte ai lumii savante europene: Leibniz, Montesquieu, Rousseau. Gustului său artistic deosebit i se datoresc două palate din capitala imperială, mai cunoscut fiind Palatul Belvedere (construit între 1693 şi 1724 de arhitecţii Johann Lukas von Hildebrand şi Johann Bernhard Fischer von Erlach). De asemenea, pasiunii pentru arte şi ştiinţe a principelui i se datoreşte importanta Bibliotheca Eugeniana, în care Eugeniu a reunit rarităţi bibliofile, cartografic sau imagistice, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă.”

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508