Regizor de teatru și scriitor, Mihai Măniuțiu a montat în teatre importante din România și străinătate, creațiile sale primind numeroase premii pentru cea mai bună regie, originalitate și cel mai bun spectacol al anului. Mihai Măniuțiu a publicat la Editura Humanitas eseul ”Despre iluzie și mască” (2007), culegerea de proze ”Fuga cu Henri” (2017), și două romane − ”Aventurile hingherului în Balkanya” (2015) și ”A șaptea viață a lui Alexandru Royce” (2022). La Editura Tracus Arte, i-au apărut mai multe volume de poeme, între care: ”Tu” (2016), ”Avionul fantomă” (2017), ”urmuz. 23 noiembrie 1923” (2018), ”Bufonerii și litanii” (2020), un volum de povestiri cu tentă onirică și fantastică, ”Jucându-l pe Mefisto” (2021) precum și trei microromane, ”Fantome în Las Vegas” (2018), ”Filip și întunericul” (2019), ”Întâmplări cu Sfântul Sfârlează” (2021).

Acest volum aduce împreună un număr de articole scrise şi publicate de autor în ultimii ani. Textele incluse se concentrează mai degrabă asupra vieţii actorilor implicaţi în acest fascinant spectacol (merveilleux spectacle, cum ar fi spus Breton, care a susţinut dintotdeauna că aceasta a fost sintagma-cheie a suprarealismului), asupra trăirii experienţei suprarealiste mai degrabă decât asupra interpretărilor teoretice, critice, hermeneutice, filosofice sau psiho-sociale ale „modernităţii extreme” (cum le place unora să numească avangarda). Autorul este de părere că o abordare pur „teoretică” a subiectului nu-i va permite cititorului să înţeleagă mai bine natura suprarealismului de după cel de Al Doilea Război Mondial şi cu atât mai puţin să contureze mai clar portretele celor grupaţi în această reuniune de singurătăţi care a fost grupul numit, mai târziu, „Infra-Noir”. La urma urmelor, „întrebarea pe care mi-am pus-o” – spune Michael Finkenthal în Introducerea sa – „era dacă suprarealismul românesc postbelic nu a reprezentat un fel de sincretism născut dintr-un dialog cu diverse grupuri mai mult sau mai puţin omogene, un super-égrégore sau mai degrabă poate un pseudomorfism al unui neo-gnosticism întârziat”.

La ”Humanitas Junior” va apărea în curând o carte dedicată strângerii de fonduri pentru Ucraina, ca parte dintr-un proiect internațional inițiat de prestigioasa editură italiană ”Einaudi Ragazzi”. Este vorba despre ”Luna de la Kiev” (”La luna di Kiev”), de Gianni Rodari, într-o ediție ilustrată de Beatrice Alemagna și în traducerea lui Vlad Russo. Veniturile din vânzarea cărţii vor fi donate organizaţiei ”Salvați Copiii” pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina. Cartea se poate precomanda începând de astăzi, urmând a fi livrată de la data de 5 mai. Gianni Rodari, unul dintre cei mai iubiţi autori pentru copii şi cel de sub a cărui pană au ieşit ”Aventurile lui Cepelică”, a scris în anii 1960 un poem tandru şi emoţionant care îndemna la solidaritate între oameni. „Cine știe dacă Luna de la Kiev e frumoasă cum e Luna de la Roma“ – sunt cuvintele de început ale poemului.

”Tratat de schizopoetică, așa s-ar putea subintitula cutia toracică a lui Merlich Saia: fragmente dintr-un discurs halucinatoriu, dement, bântuit de prezențele amenințătoare decupate din delirium tremens. Un spațiu în care coincid anotimpurile, în care obiectele dorinței sunt trecute pe jumătate în moarte, iar spațiile largi, deschise, sufocă și constrâng. Rece și sintetic, ca în formularea unui experiment științific, textul se desfășoară sacadat, repetitiv, precizând mereu înșelător cui îi aparține, tocmai pentru a deveni limpede, alături de piscina dezolantă, plină cu albastru de metilen, că el nu aparține decât unui teritoriu incognoscibil, Acela. Iar când în sfârșit te-ai aliniat ritmului de metronom al acestui cadru, cu vocile hipnotice și monotone, marele cadru se sfărâmă în sute de structuri minuscule, personajele fără nume capătă contururi și biografii, într-un jam session saturnalic. cutia toracică e spațiul de desfășurare (și înfășurare) al unei poezii șamanice, care străbate faldurile somnului, ale visului și ale unui tainic tărâm de dincolo. ” Bogdan-Alexandru Stănescu

La editura Tracus arte va apărea volumul ”Mamifere subatomice”, de Vlad Beu. Vlad Beu s-a născut la Mediaș, în 1980. Fost IT-ist, a programat și coordonat dezvoltarea de jocuri video. În prezent locuiește în Comarnic. ”mamifere subatomice” reprezintă debutul autorului. ”Cu București pe fundal, asistăm la o nouă creare a lumii, de data asta având de-a face cu un ping-pong între dumnezeu și om (ți-a ieșit până la urmă/ exteriorul e țiplă/ prima dimineață/ redată în parametri/ corecți// e rândul meu acum/ no pressure, hă?), un om căruia îi e mai bine în partea neîncepută a realității, pentru că acolo, neexistând nimic încă, totul e posibil. Un om care știe din jocurile video că există camere fără interior care nu trebuie deschise. Odată deschise, interiorul lipsă al acestor camere poate fi înlocuit cu amintiri dintr-o copilărie trăită printre blocurile comuniste, în care copilul aduce mamei o pâine beton (lovește franzela beton, o lovește de cimentul de jos/ piatră lovind piatră/ nu ca să aprindă focul, deși de căldură/ avem nevoie mai ales) sau într-o curte, unde pe un scaun stă o bunică, iar copilul de pe genunchii ei devine din nou mare și, în încercarea de a-și reaminti tot, se trezește și descoperă că mai departe nimic nu-i/ e doar pop-up-ul/ you have a new memory, futu-i. Un volum cu firul roșu făcut din pixeli, din care nu lipsesc nici precizia tăieturii versului și nici (auto)ironia, pe lângă nostalgia care plutește aproape peste toate versurile, în care se pot regăsi toți cei care ar putea cânta, la fel ca autorul, noi în anul 2000/ cu degetul lung pe întrerupător/ ne-am resetat/ de câteva ori.” – Mina Decu

La Editura Tracus Arte va apărea volumul ”Pălăriile sunt excepționale”, de Matei Dimonu. Născut în 2002, absolvent al Colegiului Național „Ion Neculce” și student al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din București, Matei Dimonu este un scriitor debutant, bucuros că poate fi citit. Îi plac pălăriile. Născută în 2001, absolventă a Colegiului Național „Iulia Hașdeu” și studentă a Facultății de Chimie Medicală din Timișoara, Nicoleta Stoian este o ilustratoare fenomenală. Îi plac pălăriile. În urma unei întâlniri neobișnuite, un cal obișnuit, pe nume Ilie, decide să fugă de la ferma pe care a știut-o toată viața și să pornească în căutarea obiectului pe care l-a vrut toată viața fără să știe: o pălărie de soare. Înainte de a-și termina călătoria, are câteva popasuri de făcut.

În curând la Tracus Arte va apărea volumul ”Abia un foșnet”, de Yves Namur (trad. Doina Ioanid). Belgian de origine, Yves Namur s-a născut la Namur, în 1952. Este poet, medic, editor (Le Taillis Pré) și coordonator de antologii. A publicat numeroase volume de poezie, bine primite de critică și de public. Printre acestea, ”Le livre des sept portes” (Lettres Vives, Paris, 1994) / ”Cartea celor șapte uși”, ”Le Livre des apparences” (Lettres Vives, 2001) / ”Cartea aparențelor”, ”Les ennuagements du cœur” (Lettres Vives, 2004) / ”Înnorările inimii”. Alte volume importante sunt ”Figures du très obscur” (2000) / ”Figuri ale prea obscurului”, ”Dieu ou quelque chose comme ça” (Lettres Vives, 2008) / ”Dumnezeu sau ceva asemenea”, ”La tristesse du figuier” / ”Tristețea smochinulu”i (Lettres Vives, 2012), ”Ce que j’ai peut-être fait” (Lettres Vives, 2013) / ”Ceea ce-am făcut poate” și ”Les lèvres et la soif” (Lettres Vives, 2016) / ”Buzele și setea”.

La Editura „eCreator” din Baia Mare (Colecția Poesis, 2021) vede lumina tiparului cartea de poezie – „Evadare unde încep îngerii”, semnată de Iulia Dora Marinescu. Volumul conține două părți: „Înapoi în mine” și „Oglinzi concave”, în care autoarea își dezvăluie emoții, gânduri și sentimente într-un joc al cunoașterii de sine. „Evadare unde încep îngerii” este  al treilea volum de poezii al poetei Iulia Dora Marinescu. Cartea poate fi comandată online.

Christine Angot este laureata Premiului Médicis, ediția 2021, pentru romanul ”Le Voyage dans l’Est/ Călătorie în est”, publicat de editura Flammarion și aflat în pregătire la Polirom. Ediția în limba română, ”Călătorie în est”, va apărea în anul 2022, în traducerea Sînzianei Cotoară, în prestigioasa colecție „Biblioteca Polirom”. ”Le Voyage dans l’Est/ Călătorie în est” este una dintre cele mai marcante apariții ale anului editorial 2021 și se află pe lista volumelor finaliste la Premiul Goncourt. De aceeași autoare, la editura Polirom a mai apărut romanul O iubire imposibilă, în traducerea lui Mădălin Roșioru, volum cîştigător al Prix Décembre 2015 şi nominalizat la Prix Goncourt.

La editura Tracus Arte va apărea romanul ”Dacă lumea s-ar sfârși mâine”, de Lucia Ovezea.