Timp de aproape doi ani (octombrie 2020 – august 2022), Liceul de coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti va derula un proiect cofinanţat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene. Cooperare pentru inovare si bune practici, parteneriate strategice pentru educație vocațională și formare profesională, intitulat „Teachers for SwanZ” (Profesorii în sprijinul Lebedelor Z).
Programul beneficiază de asocierea cu unităţi de învăţământ similare din Bulgaria (Școala Națională de Arte „Prof. Vesselin Stoyanov” din Ruse), Austria (“Attitude Studios”, din Viena) şi cu Uniunea Elenă din România, la care participă elevi şi profesori din aceste studiouri artistice, ce vor derula activităţi comune. „Teachers for SwanZ”, adresat profesorilor de specialitate din aceste şcoli vocaţionale şi tinerilor artişti cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani, catalogaţi cu un titlu inspirat „Generaţia Z” sau „Zoomer” (copiii erei tehnologice, născuţi între 1990 şi 2010), şi-a propus să contribuie la realizarea unor metodologii și orientări practice care lipsesc în prezent în România. Ca urmare, venind în sprijinul dezvoltării competențelor profesionale de comunicare, digitale si interculturale ale personalului din școlile implicate, în cadrul proiectului vor fi realizate trei produse editoriale: un manual pentru formarea profesorilor de dans, care va cuprinde nu numai noţiuni de perfecţionare în domeniul coregrafiei, ci şi modul de comunicare, coaching și dialog intercultural, ce îi vor ajuta pe profesori să-și îmbunătățească performanțele didactice; un ghid pentru profesorii care predau alte materii, dar pot facilita legăturile dintre dans şi educația generală; o platformă deschisă de învăţare, intitulată Laboratorul virtual de dans, unde se vor regăsi activităţile şi materialele specifice. Pentru că pandemia de corona virus ne-a obligat pe foarte mulţi dintre noi să ne retragem în on-line, iar cei mai afectaţi au fost artiştii, atât elevii cât şi profesorii s-au văzut nevoiţi să se adapteze şi să desfăşoare unele activităţi în mediul virtual.
Baletul este o artă exclusivistă, vocaţională, cu un public exclusivist, la fel ca celelalte arte – muzica clasică, pictura, sculptura – în care performanţa înseamnă emoţie, talent, muncă, perseverenţă. Acestea nu-şi vor diminua dimensiunile spirituale în contextul actual al pandemiei şi al dificultăţilor cu care se confruntă întreaga lume. Baletul, dansul îşi vor urma menirea, iar proiectul comun al celor trei ţări, dedicat profesorilor de specialitate şi Generaţiei Z, îi va ajuta să treacă mai uşor peste acest prag complicat al crizei medicale. Chiar dacă, uneori, cursurile, repetiţiile, spectacolele se vor desfăşura on-line, la fel ca în domeniul teatrului şi al sălilor de concert, interacţiunea emoţională şi afectivă nu va lipsi în întâlnirile cu publicul. Materialele media ce vor fi editate în timpul acestui proiect destinat profesorilor de la catedră, coregrafilor şi elevilor din sălile de dans vor îmbunătăţi activităţile de predare, de asimilare a informaţiilor, de antrenament şi repetiţii. Platforma digitală “Laborator virtual de dans” va reprezenta o experienţă inedită şi, chiar dacă suportul muzical nu va mai fi live, ea va fi un instrument inovator de învăţare. Prin intermediul acestei platforme se vor transmite live si offline o parte dintre cursurile, exerciţiile, consultările, sesiunile de training, filmele, fotografiile, gândurile profesorilor şi elevilor care vor participa în proiect.
Nimfe, zâne, îngeri
Titlul acestui proiect m-a readus în fotoliul din stalul Operei Naţionale din Bucureşti şi al Teatrului Naţional Academic de Operă şi Balet din Odessa (Ucraina), în timpul fast al spectacolului Lacul Lebedelor de Ceaikovski. Poezia acestui balet, atmosfera lui romantică, de neuitat, persistă întotdeauna când închid ochii şi mă întorc în gând la balerinele şi balerinii care mi-au făcut farmece. Cred că şi tinerii artişti ai Liceului de Coregrafie „Floria Capsali”, care vor fi următoarele stele ale baletului românesc, vor juca în spectacolele celebre „Giselle”, „Spărgătorul de nuci”, „Lacul lebedelor”, „Carmen”, „Frumoasa adormită”, „Don Quijote și în alte producții teatrale de renume mondial ce au făcut istorie în arta dansului, chiar dacă acum se confruntă, asemeni tuturor actorilor şi muzicienilor, cu restricţiile impuse de pandemia de corona virus. Visurile de copii ale Lebedelor Z vor intra în visul Prinţului Siegfried şi vor dansa pentru noi pe tărâmul fantastic unde trăiesc Odette şi fetele transformate de vrăjitor în lebede. Ei ne vor spune poveşti de dragoste romantice, pe poante şi în tutu, cu graţie şi emoţie, în lumina magică a reflectoarelor şi a decorurilor fabuloase, se vor transforma în nimfe, zâne şi îngeri, dăruindu-ne lumi miraculoase de basm. De-aici, de la Liceul „Floria Capsali”, au zburat către marile scene de operă Oleg Danovski, Simona Şomăcescu, Gelu Barbu (Gran Canaria), Irinel Liciu, Miriam Răducanu, Gigi Căciuleanu, Ion Tugearu, Sergiu Anghel, Vava Ştefănescu, Anne Marie Vretos, Tiberiu Almosnino şi alţi zeci şi zeci de artişti cu o carieră impresionantă.
Balerinele, fascinaţia şi muzele artiştilor
Frumuseţea dansului, a baletului, eleganţa, suavitatea şi gingăşia sa ca expresie a melanjului dintre poezia corpului, a muzicii şi sentimentelor a inspirat şi fascinat mari artişti ai lumii. Printre aceştia, Antoine Watteau (1684-1721), Auguste Rodin (1840-1917), Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901), Henry Matisse (1869-1954), Pablo Picasso (1881-1973). Dar primul nume care îţi vine în minte în acest spaţiu artistic este cel al impresionistului Edgar Degas (1834-1917), supranumit ,,pictorul balerinelor”, ce a creat peste o mie cinci sute de tablouri în ulei, pasteluri, desene și sculpturi cu această tematică. Asistând, timp de douăzeci de ani la spectacolele de balet şi la repetiţiile Operei din Paris, Degas s-a lăsat sedus de dansul balerinelor şi le-a pictat în lucrări celebre ca ,,Balerină la fotograf”, ,,Clasa de dans”, ,,Sala de balet”, ,,Micuţa balerină”, ,,Balerine pe bancă”, ,,Balerină odihnindu-se” etc. Pictorul le-a ilustrat în numeroase ipostaze, pe scenă, în culise folosind diferite tehnici artistice ca uleiul, pastelul, grafica.
,,Je suis le photographe officiel de l’Opéra de Monte-Carlo, du Printemps des Arts de Monte-Carlo et du Gala Russe pour les ballet”, se prezintă în spaţiul artistic fotograful francez Alain Hanel, celebru pentru imensa lui colecţie cu imagini din spectacolele de balet. Alain Hanel, autorul cărţii L’univers majestueux des ballets, este un fotograf specializat în portrete de artiști, dansatori sau cântăreți lirici, surprinşi în cele mai expresive imagini, chiar dacă scena nu-i oferă oportunităţile tehnice optime de fotografiere, din cauza luminii slabe şi a mişcării continue a protagoniştilor. De aceea, pozele se aleg din sutele de instantanee, realizate dintr-o singură ,,tragere”, ca la vânătoare, mărturiseşte el într-un interviu. „De multe ori nu este nevoie să vorbim pentru a ne înțelege, imaginile mele sunt acolo pentru a demonstra asta… Emoția este atât de mare și de frumoasă”…
În România, pictorul Corneliu Ionescu, fascinat de balerine, şi-a creat, încă din 1989, o identitate stilistică din universul fabulos al spectacolului de operă. Datorită acestei pasiuni a a fost comparat adesea cu Edgar Degas, dar reprezentarea balerinelor, colombinelor şi arlechinilor ce nu sunt pictate în mişcare, ci în ipostaze statice, ele aflându-se în culise, în pauză, în atelierul artistului, îl diferenţiază de maestrul impresionist. „Nu ideea în sine de balerine mă pasionează neapărat, ci ideea de frumos, de grație, cum pot, plecând de la aceste forme, să sporesc creativitatea imaginii”.
Delicate, pline de graţie, mlădioase ca firele de iarbă ce dansează în adierea muzicii, balerinele sunt purtătoare de fericire.
Maria Dobrescu
