A douăsprezecea ediție a Maratonului de Poezie și Jazz

iul. 31st, 2020 | By | Category: Proiecte

Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Coproducător: Radio România Cultural.

Eveniment cinstit de COTNARI!

Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului.

”Maratonul de Poezie și Jazz a intrat deja în istoria literară și culturală a României grație poeților și muzicienilor invitați care rezonează în direct cu ascultătorii Radio România Cultural și cu stările sufletești și cu discursurile poetice la zi ale celor ce susțin recitalurile publice. Formula gândită de Ioan Cristescu și de mine se bucură de succes, este copiată, plagiată ori invidiată. Echipa Maratonului – Anamaria Spătaru, producătorul radio al fiecărei ediții de până acum, Mihai Zgondoiu, art director și creatorul logo-ului, Andra Rotaru și Simona Ioniță, responsabile de comunicarea și de promovarea proiectului – a asigurat în toți acești 12 ani neîntrerupți de Maraton de Poezie și Jazz starea de revelion al poeților și muzicienilor de blues și de jazz. Poezia e pentru noi o căutare de sine și un mod de întrebuințare. Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului.Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

”Maratonul de Poezie și Jazz este autentic. Viu. Este un eveniment care înfățișează un fenomen așa cum este, fenomenul poeziei românești contemporane, care dă microfonul unor oameni liberi să își exprime trăirile cele mai intense, profunde. Pe vremea când Maratonul a fost inițiat, poeții aveau prea puține prilejuri să își facă poemele auzite, în oraș sau pe calea undelor. Părea poate și un pic de nebunie să faci așa ceva. Unii spuneau clar și răspicat că poezia e mână moartă, nu aduce audiență, nu are adepți în rândul publicului larg. Acum au apărut deja destule evenimente copiate, aș spune. Unele dintre ele sunt numite chiar maratoane de poezie…Semn bun că da, maratonul a influențat modul de realizare a unor evenimente și poate și o anumită mentalitate.”, a spus Anamaria Spătaru.

 

 

 

Eveniment facebook:

https://www.facebook.com/events/617319665888835/

 

 

 

 

 

Program Maratonul de Poezie și Jazz 2020

16.00 / intro muzical band Mike Godoroja & Blue Spirit

16.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton

16.04 / recital Ioana Crăciunescu

16.09/ recital Florin Iaru

16.14/ recital Rozana Mihalache

16.19/ Maria Răducanu

16.30/ recital Bogdan Ghiu

16.35/ recital Andra Rotaru

16.40/recital  Sorin Gherguț

16.45/ recital Mina Decu

16.50 / Mircea Tiberian

17.00/ recital Bogdan O.Popescu

17.05/ recital Ioana Greceanu

17.10/ recital Teodor Dună

17.15/ recital Cătălina Matei

17.20/ recital Claudiu Komartin

17.25/ Nadia Trohin & Mircea Tiberian

17.35/ recital Adrian Suciu

17.40/ recital Anastasia Gavrilovici

17.45/ recital Romulus Bucur

17.50/ Cătălina Beța & Mircea Tiberian

18.00 / recital Florina Zaharia

18.05/ recital Ioan Matiuț

18.10/ recital Alina Purcaru

18.15/ recital Luca Ștefan Ouatu

18.20/ recital Iulia Pană

18.25/ Mike Godoroja & Blue Spirit

18.35/ recital Amelia Stănescu

18.40/ recital Robert Șerban

18.45/ Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue Spirit

19.00 / /Final

 

Romulus Bucur (un soi de autobiografie)

Versiunea scurtă: născut la Arad, pe 11 mai 1956, absolvent al Liceului “Ioan Slavici” din Arad (actualmente Colegiul Naţional “Moise Nicoară”), în 1975, şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti în 1980 (specializarea română-engleză). Profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 1 din Arad (1980-1990), redactor la revista de cultură “Arca” (din 1990), apoi redactor-şef adjunct, lector la Universitatea “Transilvania” din Braşov (din 1997), conferențiar, la aceeași universitate (din 2019), doctor în filologie, cu o teză despre imaginea de sine a evreului român, urmărită la Mihail Sebastian şi N. Steinhardt. Debut în “România literară”, împreună cu o serie de colegi din Cenaclul de Luni, cu o prezentare de Nicolae Manolescu (1978), apoi în volumul colectiv “Cinci” (1982), împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Muşina. Volume (versuri): “Greutatea cernelii pe hîrtie” (1984), “Literatură, viaţă” (1989), “Dragoste & bravură” (1995), “Cîntecel(e). Fast-food poems” (1998), “Cărticică pentru pisică” (2003), “Poeme alese (1975 – 2005)” (2008), “O seamă de personaje secundare” (2009), “Arta războiului” (2015), “Opera poetică” (2017), “Odeletă societății de consum” (2018). Tocmai a încheiat, dar încă nu l-a încredințat editurii, un nou volum, “Despre prieteni & singurătate”. Majoritatea au luat diferite premii. Nu-mi mai bat capul cu înşiruirea lor. Tot volume (critică și eseistică): “Poeți optzeciști (şi nu numai)în anii ’90” (2000), “Opus Caementicium” (2016), “Glose” (2017). “Odeletă societății de consum”, carte apărută la Editura Tracus Arte,  a primit PREMIUL CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2018.

 

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

 

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); Der lärm des fleisches (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori) și kirilă, Editura Tracus Arte (2017). În 2010, a beneficiat de o bursă de creație la Akademie Schloss Solitude, Germania. Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.

 

 

 

 

Mina Decu (n. 15 aprilie 1983), masterandă în Filosofie şi în Studii Europene, fost profesor de Studii Socio-Umane, actual librar, traducător şi poet debutant.

Cartea ei de debut, „Desprindere”, apărută la Editura Charmides, în 2018, a luat următoarele premii:

– Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum;

– Premiul „Tânărul poet al anului 2018”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori

– Premiul pentru debut în cadrul Festivalului National de Poezie „Colocviile George Coșbuc”

– Premiul APLER pentru debut editorial în anul 2018.

 

 

Anastasia Gavrilovici (n. 1995) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și cursurile de masterat ale Centrului de Excelență în Studiul Imaginii. A fost redactor al revistelor „Alecart” și „Zona nouă”, iar din 2016 face parte din redacția „Poesis internațional”. A publicat poezie, cronică literară și eseu și a tradus cărți din engleză și spaniolă (Kurt Vonnegut, Ernesto Cardenal). Cartea sa de debut, ”Industria liniștirii adulților”, apărută la Casa de Editură Max Blecher a câștigat Premiul ”Tânărul poet al anului 2019”, la Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2019, precum și a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum pe anul 2019.

 

 

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.

 

Bogdan Ghiu (n. 5 iulie 1958, Bucureşti) este poet, eseist (literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură şi urbanism), traducător, teoretician și pedagog al traducerii, jurnalist, realizator radio-tv. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Bucureşti şi a studiat filosofia sub îndrumarea lui Jacques Derrida la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris.  Membru al Generaţiei 80 şi fost membru al Cenaclului de Luni.  Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al comitetului de conducere al PEN Club România (responsabil „Traducere și Drepturi Lingvistice”), al ATLAS (Association pour la Promotion de la Traduction Littéraire, Franța) și președinte ARTLIT (Asociația Română a Traducătorilor Literari). Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural”. În prezent, titular al rubricilor săptămânale „De-clic(k)/Atelier deschis” (Observator cultural), „Evul Media” (www.liternet.ro) şi al rubricii zilnice de cultură urbanistică „Unde ne oprim în Bucureşti” (Radio România Cultural); colaborator permanent al revistei Arhitext (www.arhitextdesign.ro) și, ocazional, al revistei Sinteza. Pionier, imediat după Revoluție, al cronicii TV în România: „Ochiul de sticlă” (revista 22, 1990-1991), „Media” (revista Epoca, 1990-1991), „TV (Totul de vânzare)” (revista Dilema, 1993-1998). În 2019 a publicat, la Editura Nemira, volumul de poezie Cu Orice e posibil. În 2020 îi va apărea eseul Pandemiocrația. Kairos și vidul împărtășit (Contracriza 2).

 

Ioana Greceanu a debutat în anul 1997, în revista „Luceafărul”, iar în volum, în anul 1999, la Editura Eminescu, cu „Poeme în pierdere”. Alte volume publicate: „Singurătatea poartă o pelerină roșie” (2003, Editura Junimea, Iaşi); „Cu o sabie imprevizibilă începe ziua” (2007, Editura Ion Vinea, București), antologia bilingvă româno–albaneză în tălmăcirea poetului și traducătorului Baki Ymeri, „Recviem pentru omul din cub” (2011, Editura Junimea, Iași); „Fragment dintr-un viu” (2012, Editura Tracus Arte, București); „Noduri, verigi și răsuciri” (2017, Editura Tracus Arte, București). Colaborări la revistele: Viaţa Românească, Contemporanul – Ideea Europeană, Convorbiri literare, Literatorul, Poesis, Vatra, Oglinda literară etc. Referinţe critice în revistele: Luceafărul, Viața Românească, Convorbiri literare, Adevărul literar și artistic, Literatorul, Vatra, Poezia, Meridianul Românesc, Neuma, semnate de Octavian Soviany, Geo Vasile, Traian T. Coșovei, Ion Murgeanu, Emanuela Ilie, Liviu Grăsoiu, Costin Tuchilă, Florentin Popescu, Cornelia Maria Savu, George Neagoe, Horia Gârbea, Ana Dobre etc. Inclusă în volume de critică literară semnate de Geo Vasile – „Poezie română contemporană. Mărci stilistice” – Editura  Junimea, Iași; Emanuela Ilie – „Hieroglifele poeților” – Editura Timpul, Iași; Traian T. Coșovei – „Cartea cu prieteni” – Editura Muzeului Literaturii Române. Premii literare: Premiul internațional de literatură „Coroana Carpaţilor – Karpatcka Korona”, Ucraina – Romania, 2003, Satu Mare; inclusă în Arhivele Centrului biografic internațional – Cambridge, Anglia și în Arhivele Institutului biografic American; Participare  la Simpozionul internațional al Artelor, Washington, D.C., SUA – 2000; Premiul pentru Poezie la Concursul Național „Duiliu Zamfirescu” – Focșani, 2004 etc. Lecturi publice de poeme inedite la sediul USR, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Metropolitană, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie (2018, 2019) și la Maratonul de Poezie și Jazz (2011, 2012). Membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala București Poezie (din 2005).

 

Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45.

 

Claudiu Komartin s-a născut pe 7 august 1983, la București. A debutat cu Păpușarul și alte insomnii (Editura Vinea, 2003, 2007), pentru care a primit mai multe premii, printre care Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut. Al doilea volum, Circul domestic (Cartea Românească, 2005), a luat Premiul Academiei Române pentru poezie. Au urmat Un anotimp în Berceni (Editura Cartier, 2009, 2010), Cobalt (Casa de Editură Max Blecher, 2013), Dezmembrați (Casa de Editură Max Blecher, 2015), carte semnată cu heteronimul Adriana Carrasco, și antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017 (Editura Cartier, 2017, 2018), conținând volumul inedit Douăsprezece secunde până la dispariția luminii. Pentru Maeștrii unei arte muribunde a primit Premiul pentru Literatură „Matei Brâncoveanu”, Premiul „Cartea de poezie a anului 2017”, acordat la Festivalul Național „George Bacovia”, și Premiul PEN România. Ediții ale cărților sale au apărut în germană (2012), sârbă (2015), turcă (2015), bulgară (2017). A editat cărți și antologii, printre care seria Cele mai frumoase poeme (Tracus Arte, 2011, 2012, 2013, în colaborare cu Radu Vancu); Oameni obosiți (Editura Cartier, 2016) de Andrei Bodiu; O anumită căldură umană (Casa de Editură Max Blecher, 2016) de Vasile Petre Fati; euforia din timpul, greața de după (Fundația Triade, 2016), conținând 10 poeme semnate de Virgil Mazilescu, Nora Iuga, Ion Monoran, Angela Marinescu, Iustin Panța, Octavian Soviany, Mariana Marin, Andrei Bodiu, Vasile Vlad și O. Nimigean, cu 10 gravuri de Ana Toma. A tradus cinci romane din limba franceză și mai multe volume de poezie din engleză. Din 2009 organizează cel mai longeviv și mai constant club de lectură din România, Institutul Blecher, din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher, iar din 2018 este membru fondator al Ligii Scriitorilor din România.

 

Cătălina Matei (n. 1988, București) a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității Naționale din București și ale Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB). Apoi s-a răsucit și a urmat masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată (Universitatea Națională din Buc.).

A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse.

A fost profesoară și vatman al cafenelei culturale „Tramvaiul 26”. În zilele noastre este redactor și se joacă de-a traducerile (traducerea ei de inimă este antologia Poeme alese – Anne Sexton, pe care a realizat-o împreună cu Diana Geacăr).

 

Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză, slovacă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne.

A publicat următoarele volume proprii de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador  (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016). A publicat poeme în mai multe antologii în ţară şi străinătate. În 2020, publică volumul de poezii ”contraatacul de panică”, Editura Tracus Arte.

 

Luca Ștefan Ouatu (n. 9 februarie 2000) este elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Iași. A debutat publicistic în revista Steaua (nr. iunie 2018). Participant la workshopul de poezie Super Lecturi: Lectură Super de poezie (Institutul Blecher, martie 2018), Poeți la Meru #6 (Zidul de Hârtie, aprilie 2018), Noaptea Albă a Poeziei (FILIT 2018), Nepotu’ lui Thoreau (24 octombrie 2018). În anul 2019, debutează cu volumul ”Cinematic”, Edituro OMG din Cluj-Napoca.

 

 

 

 

 

Rozana Mihalache s-a născut într-o zi de joi, 10 noiembrie 1988, la București. Din 2009 și pînă în prezent a colaborat cu publicațiile: Dilema Veche, Observator Cultural, Jurnalul Național, Revista Cultura,  FilmMenu. A semnat interviuri cu: Leonard Cohen, Roscoe Beck, Solomon Marcus, Salman Rushdie, Attila Bartis. Tot din 2009 și pînă în prezent îi sînt publicate povestiri pe LiterNet.ro, iar în 2015 intră în antologia ”Literatură Fresh”, publicată sub egida ICR Praga – ”Scriitori LiterNet traduși în cehă”.În 2011 a absolvit Universitatea Națională de Teatru şi Film I.L. Caragiale, Bucureşti | Facultatea de Film, secţia Comunicare Audiovizuală.

Din aprilie 2011, este coordonator artistic al Green Hours jazz&theatre-café … și creator de afișe…și măturător de scenă…și regizor tehnic etc. etc. etc. Din 2016 este director artistic al Green Hours JAZZ Fest. Este asistent coordonator proiect al ”Unfinished Conversations on the Weight of Absence” – participarea României la cea de-a 58-a Expoziție Internațională de Artă: La Biennale di Venezia, 2019.

În noiembrie 2019, a debutat cu “Sunt aici”, Editura CDPL (Casa de Pariuri Literare), volum de nepoeme – inspirate de Leonard Cohen și ilustrate de Cătălina Flămînzeanu (nominalizare la Premiul ”Mihai Eminescu” – secțiunea Debut).

 

Iulia Pană (născută la Constanța) este poetă și artist vizual. Este pasionată de imagine și acum  cercetează fotografia ca doctorand în studii culturale la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii –Universitatea București. Deși are o licență și un master în arte vizuale, se consideră mai mult  poet-artist vizual.

Speră să își fi adus o contribuție ca promotor cultural în viața orașului în care s-a născut și  trăiește, realizând pe parcursul a mai bine de 25 de ani emisuni culturale de televiziune, fiind fondatoarea evenimentelor de artă marca”KULTurale/Mecanici poetice”. De la debutul literar, în 1988, a publicat 6 volume de poezie:  Imagine simplă,  ed. Atlas (DU Style),  1996;  Statuia zilei de mâine XXLove,  ed.DU Style, 1998; Noaptea Scorpion,  ed. DU Style, 2003; Contrasecunde,  ed. Brumar, 2008; Rigla de Aer, ed.Tracus Arte, 2013, Ebony bones/Oase de ebonită” , antologie de poezie bilingvă română- engleză, ed. Prospero Press USA, 2015.

În 2014, a obținut o bursă și o rezidență artistică la Ledig House – Omi Art Center New York  și a participat la târgul de carte Book Expo America.  Antologia de poezie Ebony bones /Oase de ebonită,  publicată în  SUA, a  avut lansarea  la University Bookstore Washington – Seattle.

Ca artist vizual, propune un manifest artistic Fonopictopoezia –  Future sound of poetry – (pictura, performance, instalație, fotografie).

Este membră a Uniunii Scriitorilor din Romania, Uniunii Artiștilor Plastici filiala Constanța Unu  și a Pen Club România.

 

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), “Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.

 

Alina Purcaru a publicat două volume de poeme,  rezistență (Editura Cartea Românească, 2016) și Indigo (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2018), este coautoare a romanului colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008) şi coordonatoare a trei volume colective: Poveşti cu scriitoare şi copii (Editura Polirom, 2014), 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017) și, împreună cu Paula Erizanu, a antologiei de poeme Un secol de poezie română scrisă de femei (Editura Cartier, 2019). A scris și două cărţi  pentru copii, Catrina și marele Domn Somn şi Un unicorn în muzeul de oase (ambele cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, publicate la Editura Cartier, 2017). Este membră PEN, poeme de-ale ei au fost traduse în mai multe limbi    şi este prezentă cu contribuții în mai multe volume colective. În prezent, face parte din redacţia  revistei Observator cultural.

 

Andra Rotaru (n. 1980). Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015); En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a fost publicat în America, la editura Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte din Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea). A coordonat numeroase proiecte la intersecția dintre arte, în țară și străinătate, cel mai recent fiind Paul Celan 100: Language Mesh,  ICR Bruxelles. A fost în rezidențele literare CEC Arts Link, Portland, OR (2011); Iowa Writers` Workshop, SUA (2014); Ragdale Residency, SUA (2014); Absolute Modern, Skopje Goten Publishing House în cooperare cu TRADUKI etc.

 

 

 

 

Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi.  În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…

 

Amelia Stănescu este cadru universitar și organizatorul de evenimente al Clubului Doors din Constanța. Dacă nu e la catedră, unde predă studenților Dreptul în franceză, o găsești printre artiști, punând la cale un concert sau un spectacol de teatru sau coordonând un festival al artelor pe la Costinești („Folk Fest Remember Costinești” – despre care a publicat o carte-album). Licențiată în Filologie și Drept, obține titlul de Doctor în Filologie în 2006, cu teza „Cioran și Occidentul”. Fire boemă, scrie poezie din adolescență. Debutează editorial în 1993 cu volumul de versuri „Căutători de cuvinte”.  Membră a Uniunii Scriitorilor din România din 2000. Pe lângă volumele de poezie, a publicat interviuri și portrete literare („Metafora de urgență”) sau „Culise și galanterii – Doors Club style” despre artiștii din domeniul muzical pe care i-a cunoscut la clubul unde activează. Între 2007 și 2011, a coordonat la Constanța Festivalul Primăvara Poeţilor/ Le Printemps des Poètes; din 2012, este fondator şi coordonator (alături de poeta Iulia Pană) al proiectului Mecanici Poetice, iar, alături de regretatul jazzman Corneliu Stroe, a organizat câteva din serile de  BlueJazz & Poetry la Constanţa.

Alte volume de poezie: Mecanica firii (Paralela 45, 2005) – Premiul „Cartea de poezie a anului 2005”, acordat de Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România și „Premiul pentru Poezie” al Editurii Ex Ponto, (Constanţa, 2005);  Aşternuturi de ploaie/ Couvertures de pluie (Brumar, 2012) – „Premiul pentru Poezie”, acordat de USR, Filiala Dobrogea; Babilon. Premeditarea (volum la patru mâini realizat împreună cu Petru M. Haş, Zona Publisher, 2015).

 

Robert Şerban (1970) este scriitor și jurnalist. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei Orizont, publicist-comentator al revistei Banatul Azi și realizatorul emisiunii culturale de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3).

Cărți publicate: Fireşte că exagerez (ed. Excelsior, poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (ed. Marineasa, poezie, 1996), Piper pe limbă (ed. Brumar, interviuri, 1999, Premiul Filialei Timişoara a USR), Pe urmele marelui fluviu (ed. Fundaţiei Pro, coautor, poezie şi proză, 2002), Timişoara în trei prieteni (Brumar, coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul Poesis), A cincea roată (ed. Humanitas, interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a USR), Barzaconii / Anus dazumal (ed. Hartmann, proză, 2005), Cinema la mine-acasă (ed. Cartea Românească, poezie, 2006, Premiul Observator cultural, Premiul Filialei Timişoara a USR; ediţia a II-a, ed. Tracus Arte, 2019), Athénée  Palace Hotel (Brumar, teatru, coautor, împreună cu Alexander Hausvater, 2007), Ochiul cu streaşină (ed. Tritonic, publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (Brumar, poezie, coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, 2008),  Moartea parafină (Cartea Românească, poezie, 2010, Premiul Luceafărul de dimineaţă, Premiul Filialei Timişoara a USR), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (Humanitas, 2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (Brumar, 2014), Timișoara. [20] Artiști ai Generației ’80 (Fundația Interart Triade, critică de artă, 2015), Puțin sub linie (Cartea Românească, poezie, 2015, Premiul pentru poezie al Radio România Cultural, Premiul Ateneu, Premiul Filialei Timișoara a USR), Livius Ciocârlie. Uneori îmi vine să râd. Dialoguri de Robert Șerban (Brumar, 2015), La Tolce Vita. Robert Șerban în dialog cu Marcel Tolcea, (ed. Universităţii de Vest, 2016), Vorbesc în gând, cu voce tare. Dialog de un cristian (ed. Casa de Pariuri Literare, 2016), Ascuns în transprență (ed. Polirom, poezie, împreună cu Pavel Vereș – digital art, 2017), Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban (Casa de Pariuri Literare, 2017), Tata, eu glumesc serios! – Tudor Șerban la vorbă cu Robert Șerban (Polirom, 2018), Cele patru aripi ale bunicii (ed. Cartier, 2018), Tehnici de camuflaj (Tracus Arte, poezie, 2018, Premiul pentru poezie agenţiadecarte.ro).

Cărți de poezie publicate în străinătate: Heimkino, bei mir (Pop Verlag, Germania, 2009), Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (ed. Meridijani, Serbia, 2010), Illatos koporsó (ed. L’Harmattan, Ungaria, 2012), Feintod (Pop Verlag, Germania, 2018),  Nah an der Gürtellinie (Pop Verlag, 2018), Ein plötzlich erlöster Glücksritter (Pop Verlag, 2018), Azbest (ed. Agora, Serbia, 2019). În 2015, a publicat, în limba franceză, La mort parafinne (Vinea Editions, ediţia a II-a, 2019).

 

Florina Zaharia (n. 1975) este membră a Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi un Master în „Teoria şi practica textului”. În prezent este redactor-şef al revistei “Dunărea de Jos” din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi coordonator zonal al operascrisa.ro. Cărţi publicate: „goală pe străzi”, Editura Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut; „possssssster”, 1999, Editura Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Editura Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Editra Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010; “bandagebody”, Editura Fundaţiei Culturale Antares, 2011; “manifestrup”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Cărţi-obiect: împreună cu Francisc Chiuariu,„cartea interioară”, Mogoşoaia, 2009; „cartea trupului”, Mogoşoaia, 2009; „cartea pietrei”, Mogoşoaia, 2009.

 

***

 

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, finalizează tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

 

Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.

 

Cătălina Beta. Cântăreaţă şi compozitoare, experimentând mai multe genuri muzicale (jazz, bossa nova şi choru, blues, electro, rock, folk), Cătălina Beta, o voce expresiva si fermecatoare cu un timbru de catifea inconfundabil, o prezență unică în peisajul muzical autohton, o voce pură, sensibilă şi de forţă totodată, marchează peisajul underground al muzicii româneşti, poziţionându-se ca una dintre cele mai bune voci din ţară la ora actuală. Cătălina cântă de mică; muzică bisericească şi muzică pop, în liceu cântă rock (în prima ei trupă, numită „No name”). În timpul facultăţii de Psihologie, în Iaşi, este o prezență îndrăgită a Cenaclului de Folk din Iaşi (cunoscută mai ales pentru piesa ei, „Gandacul”); este cooptată ca solistă în trupa de blues Excentric Blues Band; se întâlneşte cu jazzul la clasa de jazz a D-lui Pr. Romeo Cozma (unde participă un semestru ca auditor anonim şi tăcut în cadrul unor clase de jazz predate de saxofonistul şi Profesorul Fulbright Rick Condit), descoperire care îi modifică definitiv felul de a asculta muzica. În bogăţia de armonii şi ritmuri, Cătălina găseşte echilibrul perfect dintre elementele fixe si elementele mobile, astfel încât să se simtă liberă şi în siguranţă totodată, stimulată creativ, dar şi hrănită, simplu, dar şi sofisticat. Educaţia informală muzicală începe la Iaşi, odată cu întâlnirea cu Pr. Dr. Romeo Cozma, Facultatea de Muzică a Universitatii de Arte “George Enescu”, secţia jazz, Iaşi. Autodidactă în materie de muzică, învaţă foarte mult de la colaboratori, din audiţiile sale nesfârşite şi este direcţionată în studiu şi de muzicienii alături de care cântă. Câștigă premii importante la concursuri muzicale și participă la workshop-uri de profil. Debutează în jazz la Gala Studențească a Festivalului Internațional de Jazz- Richard Oschanitzky, 2004; în 2006, martie-mai susține concerte de jazz alături de muzicieni locali în cadrul unor serate culturale desfășurate în KuCaff, Magdeburg, Germania; în 2006 participă în Gala Studențească a Festivalului Internațional de Jazz- Richard Oschanitzky, Iasi. Apoi se retrage timp de câţiva ani din viaţa muzicală. În 2008 se mută în Bucureşti şi din 2013 se dedică complet muzicii. Începând cu anul 2016, devine și studentă a Universității Naționale de Muzică București, secția Compoziție Jazz. De-a lungul timpului, activează în proiecte muzicale (Jazzapella, muzicalul „Tarot Tales” de Mircea Tiberian, Nud Jazz Duo, Cosmic Q, ”Foxy Lady” blues band, Beatles’n’Jazz, Corul Regal) variate şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai scenei româneşti, cum ar fi: Marius Mur Vrânceanu, Ati de Chile, Andreas Aron, Le Vant, Jul Baldovin, Liviu Negru, Ciprian Pop, Capriel Dedeian, Garbis Dedeian, Sorin Terinte, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian Nicolau, Alex Man, Ioan Gyuri Pascu, Sorin Romanescu, Dan Mitrofan, Albert Tajti, etc. Cătălina Oana Beţa susţine concerte în Bucureşti, Bruxelles, Magdeburg, Iaşi, Timişoara, Suceava, Ploiești, Călăraşi, Bacău, Piatra Neamţ, Brăila, Tulcea, Constanţa, Vama Veche etc.

 

Nadia Trohin este o tânără artistă cu personalitate bine conturată în peisajul jazzului autohton. Originară din Chişinău, unde a absolvit Colegiul Naţional de Muzică Ştefan Neaga”, între 2000–2004 a fost solista grupului Millenium cu care a lansat două albume: Fata sihastră şi Creştini, Crăciunul a sosit. Şi-a definitivat studiile de licenţă, masterat şi doctorat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2010 a fost premiată în cadrul Festivalului de Jazz de la Tg. Mureş şi în acelaşi an a început colaborarea cu pianistul Mircea Tiberian alături de care a înregistrat CD-ul La margine de Bucureşti, apărut în 2011 la casa de discuri Soft Records. De atunci a susţinut numeroase concerte în ţară şi în străinătate, colaborând cu muzicieni de marcă ai scenei jazzistice, între care: John Betsch, Chris Dahlgren, Christian Lillinger, Maurice de Martin, Nicolas Simion, Cristian Soleanu, Sorin Romanescu ş.a.  În paralel cu activitatea concertistică, interpreta se implică activ şi în domeniul educaţional, fiind asistent universitar în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi trainer vocal la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Capitală.

 

Maria Răducanu este “o apariţie fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu sunetul nimănui, deşi ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar şi alte cântece din folclorul românesc, dar şi fado-ul portughez şi cântecele de jale şi bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a “cânta” în diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Şi “coregrafia” ei este pură şi personală, o siluetă amintind “Rugăciunea” lui Brâncuşi, meditând prin cântec în faţa Providenţei, punându-se în genunchi fără să atingă podeaua, parca “levitând” ca sfinţii ridicaţi de Duhul Sfant. Dar Maria Răducanu, “fata de la Huşi”, a studiat mai întâi Literatura şi Filologia şi numai după aceea s-a afirmat în Muzică, tălmăcind muzica tradiţională românească într-un fel unic. (…)…acea stare psihică şi fizică plină de armonie care mă face să mă gândesc nu numai la Orfeu şi la arta şamanilor, dar şi la cântecul ielelor (care există şi în folclorul suedez şi e ţinută la mare cinste), la cântecul şi la dansul lor în cerc. Acestea au darul de a-i vrăji pe cei care ascultă şi văd, creând acea stare de suflet vindecătoare pe care grecii au numit-o Katharsis.”, a scris Gabriela Melinescu.

 

Mike Godorojaa cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formatia sa Blue Spirit (Mike Godoroja, Dorian Pîrvu, Vali Vătuiu, Tibi Duțu și Adi Manolovici), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton.

 

Mircea Tiberian (pian, compoziții) este compozitor şi pianist de jazz cu o vastă activitate concertistică ce se întinde pe patru decenii şi include peste 20 de albume discografice apărute sub nume propriu, cele mai recente fiind  Pale Dot (Fever Records), Raphael şi Both sizes of the river (Societatea de concerte Bistriţa). Experienţa artistului s-a extins şi spre aria pedagogiei, fiind actualmente profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, fondatorul şi coordonatorul secţiei de Compoziţie Jazz / Muzică Pop. Pe lângă volume de specialitate precum „Tehnica Improvizaţiei în muzica de jazz”, Mircea Tiberian a scris şi cărţi ce tratează fenomenul muzical în general: „Notes on music and music notes”, „Cartea de Muzică”, „Jazz Inside out” şi „Sunetul de referinţă”, cea mai recentă fiind „Domeniul muzical – o lume cu patru dimensiuni”. Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.

 

Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia,  România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro

Este producător al  evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.

 

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 (în paralel) la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai Zgondoiu a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles. Cele mai recente expoziții în care a participat sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge, “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), și “Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”Rezidența 9București (2020).

 

***

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.

 

 

 

Proiectul ”Maratonul de Poezie și Jazz” nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

 

 

Număr de vizualizări :1114


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro