10 laureați ai Premiilor APLER pentru anul editorial 2018

sept. 16th, 2019 | By | Category: Proiecte

Vineri, 20 septembrie 2019, ora 17:00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr.8), are loc cea de-a XXI-a ediție a Galelor Premiilor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Juriul format din acad. Mircia Dumitrescu (președinte), conf.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER, și scriitorul Dan Mircea Cipariu va acorda 10 premii pentru anul editorial 2018. Evenimentul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, având parteneri Muzeul Național al Literaturii Române din București, societatea de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.ro, Euro CulturArt, Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Președintele APLER, dl. Ioan Cristescu, va acorda Premiul pentru Jurnalism Cultural poetului Mircea Dinescu, realizatorul emisiunii ”Politică și delicatețuri”, difuzată de postul public de televiziune – TVR1. Laureații acestei ediții sunt Constantin Abăluță și Romulus Bucur pentru ”Cartea anului 2018”, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă (președinte: acad. Eugen Simion) din București, revista ”Poesis Internațional” (redactor-șef: Claudiu Komartin), Alexa Visarion – Premiul special al juriului,  Petru Șoșa – graficianul de carte al anului 2018, Mina Decu – Premiul pentru debut editorial în anul 2018. Premiul ”Gheorghe Iova”, în memoria regretatului poet optzecist, va fi acordat poetei Alina Purcaru. Premiul ”Constantin Stan” va fi acordat prozatoarei Suzan Mehmet pentru ”Unii cred ziua, alții cred noaptea”, Editura Tracus Arte. Afișele, diplomele și invitațiile au fost concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu.

 

Cartea anului 2018

Constantin Abăluță pentru ”Mai sincer ca Himalaya”, Casa de Editură Max Blecher.

Romulus Bucur pentru ”Odeletă societății de consum”, Editura Tracus Arte.

 

Editura anului 2018

Fundația Națională pentru Știință și Artă (președinte: acad. Eugen Simion).

 

Revista anului 2018

Poesis Internațional (redactor-șef: Claudiu Komartin).

 

Graficianul de carte al anului 2018

Petru Șoșa.

 

Premiul special al juriului

Alexa Visarion pentru ”Nostalgia valorii”, Editura Ideea Europeană.

 

Premiul pentru debut editorial în anul 2018

Mina Decu pentru ”Desprindere”, Editura Charmides.

 

Premiul ”Gheorghe Iova”

Alina Purcaru pentru  ”Indigo”, Editura Tracus Arte.

 

Premiul ”Constantin Stan” 

Suzan Mehmet pentru ”Unii cred ziua, alții cred noaptea”, Editura Tracus Arte.

 

Premiul pentru jurnalism cultural

Mircea Dinescu pentru emisiunea ”Politică și delicatețuri” (TVR1).

 

Constantin Abăluță, născut la Bucureşti pe 8 octombrie 1938, absolvă Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti în 1961. Debutează editorial în 1964 în prima serie a colecției „Luceafărul” a Editurii pentru Literatură. Profesează arhitectura pînă în 1969, când îi apare a treia carte, Psalmi. După această dată este scriitor liber profesionist. Scrie poezie, proză, dramaturgie. Se dedică traducerilor de proză şi de poezie. Desenează şi pictează, participă la expoziții de grup și experimentează vizual încă din anii ’60. Îşi face copertele aproape tuturor volumelor publicate. Face intermitent cronică artistică în revistele vremii (cronică plastică, teatrală). Autor a peste patruzeci de volume de poezie și antologii, printre care Unu (1970), Obiecte de tăcere (1978), Aerul mod de folosință (1982), Singurătatea ciclopului (1988), Drumul furnicilor (1997), Intrusul (2005), Tot atât de liber (2013), Mai sincer ca Himalaya (2018) și recenta antologie Orgi și altare demontate (1968-2018) (2019), unsprezece cărți de proză (dintre care două, Groapa roșie și Întâmplări imaginare pe străzile Bucureștiului, au fost adăugite și rescrise, văzând lumina tiparului în mai multe ediții), două de critică, antologii și peste treizeci și cinci de cărți traduse (Dylan Thomas, W.S. Merwin, Edward Lear, Wallace Stevens, Charles Cros, Samuel Beckett, Patrick Modiano). Deținător al mai multor premii, printre care cel al Uniunii Scriitorilor din România (de trei ori), al Asociației Scriitorilor din București și Prix des poètes francophones, a fost vicepreședinte și președinte interimar (2008-2010) al PEN Club-ului român. Câștigător de drept al Premiului Național „Mihai Eminescu” Opera Omnia din 15 ianuarie 2019 (cu cinci din șapte voturi ale juriului), ce i-a fost însă refuzat fiindcă nu a putut participa la ceremonia de decernare de la Botoșani. Aproape trei luni mai târziu, pe 9 aprilie 2019, i-a fost decernat Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia la cea de-a treisprezecea ediție a Galei Premiilor revistei „Observator cultural” de la Teatrul Odeon din București.

 

Romulus Bucur (un soi de autobiografie)

Versiunea scurtă: născut la Arad, pe 11 mai 1956, absolvent al Liceului “Ioan Slavici” din Arad (actualmente Colegiul Naţional “Moise Nicoară”), în 1975, şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti în 1980 (specializarea română-engleză). Profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 1 din Arad (1980-1990), redactor la revista de cultură ”Arca” (din 1990), apoi redactor-şef adjunct, lector la Universitatea “Transilvania” din Braşov (din 1997), doctor în filologie, cu o teză despre imaginea de sine a evreului român, urmărită la Mihail Sebastian şi N. Steinhardt. Debut în ”România literară”, împreună cu o serie de colegi din Cenaclul de Luni, cu o prezentare de Nicolae Manolescu (1978), apoi în volumul colectiv ”Cinci” (1982), împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Muşina. Volume (versuri): ”Greutatea cernelii pe hîrtie” (1984), ”Literatură, viaţă” (1989), ”Dragoste & bravură” (1995), ”Cîntecel(e). Fast-food poems” (1998), ”Cărticică pentru pisică” (2003), ”Poeme alese (1975 – 2005)” (2008), ”O seamă de personaje secundare” (2009), ”Arta războiului” (2015), ”Opera poetică” (2017), ”Odeletă societății de consum” (2018). Majoritatea au luat diferite premii. Nu-mi mai bat capul cu înşiruirea lor. Tot volume (critică și eseistică): ”Poeți optzeciști (şi nu numai)în anii ’90” (2000), ”Opus Caementicium” (2016), ”Glose” (2017). ”Odeletă societății de consum”, carte apărută la Editura Tracus Arte,  a primit PREMIUL CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2018.

 

Mina Decu (n. 15 aprilie 1983), masterandă în Filosofie şi în Studii Europene, fost profesor de Studii Socio-Umane, actual librar, traducător şi poet debutant.

Cartea ei de debut, „Desprindere”, apărută la Editura Charmides, în 2018, a luat următoarele premii:

– Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum;

– Premiul „Tânărul poet al anului 2018”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori

– Premiul pentru debut în cadrul Festivalului National de Poezie „Colocviile George Coșbuc”.

 

 

 

Mircea Dinescu (n. 1950, Slobozia) debutează cu poezie în 1967, în revista Luceafărul, și editorial cu Invocație nimănui (1971), volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut. Este redactor la Luceafărul (1976 – 1982) și România literară (1982 – 1989). Talentul literar remarcat de numeroși critici (Lucian Raicu, Alex Ștefănescu, Nicolae Manolescu) este încununat cu numeroase premii literare (Premiul Herder, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Poezie, Premiul Academiei Române pentru Literatură ș.a.). În urma interviului acordat în februarie 1989 cotidianului Libération în care ataca explicit regimul Ceaușescu, este supus arestului la domiciliu și i se ia dreptul de semnătură. După revoluția din 22 decembrie 1989 este președintele Uniunii Scriitorilor (1990 – 1993) de unde a demisionat în urma unui scandal. Înființează revistele de satiră politică Academia Cațavencu (1990), Plai cu boi (2001) și Aspirina săracului (2003). Este membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Mircea Dinescu este și fondatorul portului cultural Cetate (Dolj), primul port cultural din Europa. Prezență activă, una dintre personalitățile cunoscute ale societății civile, Mircea Dinescu are constante intervenții critice, televizate și publicistice. Volume publicate (selectiv): Invocație nimănui (Cartea Românească, 1971); Elegii de când eram mai tânăr (Cartea Românească, 1973); Proprietarul de poduri (Cartea Românească, 1976, 1978); La dispoziția dumneavoastră (Cartea Românească, 1979); Teroareabunului simț (Cartea Românească, 1980); Democrația naturii (Cartea Românească, 1981); Exil pe o boabă de piper (Cartea Românească, 1983); Rimbaud negustorul (Cartea Românească, 1985); Moartea citește ziarul (Cartea Românească, 1990); Femeile din secolul trecut. Poezii noi (2004 – 2010), cu desene din seria Erotica Magna de Dan Erceanu (Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, 2010); Iubirea mea să scoată țări din criză (Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, 2011).

 

Claudiu Komartin (n. 1983, București) este, începând din 2010, redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de editură Max Blecher. A publicat șase volume de poezie, de la Păpușarul și alte insomnii (Vinea, 2003) până la antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017 (Cartier, 2017, 2018). Pentru cărțile sale a primit câteva dintre cele mai prestigioase premii literare din România: Premiul „Mihai Eminescu” Opus Primum (2004), Premiul Academiei Române pentru poezie (2007), Premiul pentru literatură acordat de PEN România (2018). Volumele sale au fost traduse în germană (2012), sârbă (2015), turcă (2015) și bulgară (2017). Coautor a două texte care au stat la baza unor piese de teatru, a tradus în limba română șase cărți de proză și patru de poezie (Kurt Vonnegut, JMG Le Clézio, Tahar Ben Jelloun, Philippe Claudel, Gheorghi Gospodinov, Gökçenur Ç. ș.a.). A editat și îngrijit aproape o sută de cărți și antologii de poezie românească și mondială, printre care O anumită căldură umană de Vasile Petre Fati (Casa de Editură Max Blecher, 2016), Oameni obosiți de Andrei Bodiu (Cartier, 2016), Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului (Cartier, 2018) și Orgi și altare demontate. Poeme alese (1968-2018) (2019) de Constantin Abăluță.

 

Suzan Mehmet s-a născut la 17 decembrie 1969, la Tulcea. Absolvă, în 1988, Liceul de matematică-fizică “Spiru Haret” din Tulcea, după care urmează cursurile Academiei de Educaţie Fizică şi Sport, încheiate în 1992. În 2011 finalizează cursurile Facultății de Psihologie – Universitatea „Spiru C. Haret” Bucureşti, apoi cursurile de formare şi dezvoltare personală în cadrul Asociaţiei Române de Psihoterapie Integrativă București. In prezent este psihoterapeut.

A fost redactor la cotidianul tulcean “Acum” (1998-2000), reporter/redactor la cotidianul „Jurnalul Naţional” Bucureşti (2008-2009), redactor la “Obiectiv” (2001-2012), director al cotidianului “Obiectiv” din Tulcea, director ICR-Filiala Tulcea.

Volume publicate: „Capital de toleranţă /Eseuri”, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 1998; „Ieri bisect” /Eseuri/. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 1999; „Eul dement” /Eseuri/ . Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2000; „Sau nu”/Eseuri/. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2001; „Les Maux au Coeur. Rodez: Le Fil d’ Ariane”, Collection Plume, 2006; „Vortex”. /Roman/. Constanţa, Editura Ex Ponto, 2008; „Sophia”/Roman/. Bucureşti, Editura Tracus Arte, 2013 si ,,Unii cred ziua, altii cred noaptea,, Editura Tracus Arte Bucuresti, 2018 (cu traducere în limba engleză- Nothingness in pieces-Kindle edition, 2019).

 

 

 

Alina Purcaru (n. 1982) a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. A lucrat în presa cotidiană şi a publicat constant cronici de carte şi articole în revistele Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca, Noua literatură şi Suplimentul de cultură. A debutat cu volumul de poeme rezistență (Editura Cartea Românească, 2016), este coautoare a romanului colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008) şi coordonatoare a două volume colective: Poveşti cu scriitoare şi copii (Editura Polirom, 2014) și 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, Editura ICR, 2017). A scris și o carte pentru copii, Catrina și marele Domn Somn (cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, Editura Cartier, 2017). În prezent, este redactor la revista Observator cultural.

 

Revista „Poesis internațional” a fost fondată în prima parte a anului 2010 la Satu Mare de către scriitorul și omul de presă Dumitru Păcuraru, avându-l ca redactor-șef pe poetul și traducătorul Claudiu Komartin. După această primă serie, cu apariție trimestrială (12 numere apărute între 2010 și 2013), revista a făcut o pauză de aproape un an, după care și-a schimbat formatul, frecvența de apariție (devenind semestrială) și redacția, iar din mai 2014 până în mai 2019 au apărut neîntrerupt alte 11 numere. Numărul 24 (2/2019) este în pregătire și va ieși în luna noiembrie. Cele două serii ale publicației „Poesis internațional” adună până în prezent 4300 de pagini de poezie, proză, eseu din peste cincizeci de literaturi.

 

Academician Eugen Simion este critic și istoric literar, eseist și editor, profesor de literatură la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de cultură și civilizație românească la Université Paris IV (Sorbonne) și a fost profesor invitat la Ecole Normale Supérieure de Paris (Fontenay-aux-Roses). Este director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române.

Membru marcant al Academiei Române, titular din 1992, la numai un an după ce a fost ales membru corespondent. În perioada 1998-2006 a fost președinte al Academiei Române.  În mandatul său a fost inițiat și inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române. A inițiat și coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Române, între care se numără „Dicționarul general al literaturii române“, facsimilarea integrală a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecția, de tip Pléiade, „Opere fundamentale“, din care au apărut peste 200 de volume. Fondator (1999) și președinte al Fundației Naționale pentru Știință și Artă sub egida Academiei Române. În anul 2001 a inițiat Colocviului Internațional „Penser l’Europe“, desfășurat sub patronajul Academiei Române, ajuns la ediția a XVI-a, ce reuneşte anual reprezentanţi ai elitei culturale şi ştiinţifice europene.

Este membru al Academiei Europea (Londra), Academiei Regale de Științe și Litere din Danemarca, al Academiei de Științe Morale și Politice din Franța, al Academiei din Atena și al Academiei de Științe din Moldova.

S-a născut în 1933. Este reputat critic și istoric literar, eseist și editor. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității din București, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. În 1969, și-a susținut doctoratul cu teza „Eugen Lovinescu, scepticul mântuit“, sub coordonarea lui Șerban Cioculescu. Cercetător în colectivul „Eminescu“ condus de D. Panaitescu-Perpessicius. Profesor de literatură la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de cultură și civilizație românească la Université Paris IV (Sorbonne) și a fost profesor invitat la Ecole Normale Supérieure de Paris (Fontenay-aux-Roses). Director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române.

 

Alexa Visarion s-a născut la 11 septembrie 1947 în comuna Băluşeni, jud. Botoşani. Este căsătorit şi are doi băieţi — Felix Alexa şi Cristian Alexa. Este regizor de teatru şi film, scenarist, profesor univ.dr.

A absolvit Magna cum laude IATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti, în 1971, la clasa profesorului universitar Radu Penciulescu. Este doctor în Artele Spectacolului din 2001, susţinând disertaţia Spectacolul ascuns — valenţe interpretative şi spectaculare ale teatrului shakespearian, apreci­ată cu distincţia Summa cum laude de către comisia de doctorat UNATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti. Este Doctor Honoris Causa a UNATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti, 2014, Doctor Honoris Causa al Universităţii Na­ţionale de Arte „George Enescu” din Iaşi, 2013, şi al Universităţii de Arte din Târgu Mureş, 2013. Este Profesor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca. A lucrat în ţară şi străinătate peste 100 de spectacole pe texte de I.L. Caragiale, A.P. Cehov, W. Shakespeare, G. Buchner, L. Pirandello, M. Gorki, L. Blaga, D.R. Popescu, Fănuş Neagu, G. Djagarov, Arnold Wesker, Mihail Sebastian, Eugene O’Neill.

A scris şi regizat următoarele filme artistice de lungmetraj: Înainte de tă­cere, Înghiţitorul de săbii, Năpasta, Punct şi de la capăt, Vinovatul, Luna Verde şi Ana. A colaborat pentru realizarea scenariilor cu Ion Băieşu, Radu F. Alexandru şi Iris Spiridon. A obţinut numeroase premii şi dis­tincţii, printre care Premiul Academiei Române pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică (2008), Premiul pentru întreaga activitate UNITER (2005), Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol (1981), Premiul Secţiei de Critică ATM pentru exegeză scenică şi filmică a ope­rei lui I.L. Caragiale (1979), Marele Premiul la Festivalul Internaţional de Teatru Arezzo (1979). A fondat primul teatru independent bilingv din România, Teatrul româno-american Eugene O’Neill, în 1991, şi Asociaţia Culturală „Dialog” (2002). A publicat numeroase articole, eseuri, intervi­uri, dezbateri pe teme artistice şi didactice, cronici, comentarii pe teme de strategie şi management publicate în cele mai importante reviste din ţară şi prezentate pe posturile naţionale de radio şi televiziune. A publi­cat volumele: Nostalgia valorii (2018), Împotriva uitării (2017), ANA – sens şi imagine (2014), Goana pe nisip (2012), De la Ziditorul la Zidirea (2014), Cortina de cuvinte (2007), Spectacolul ascuns (2002). Despre el s-au scris volume­le Alexa Visarion sau destinul vocaţiei (2014) şi Univers filmic – Alexa Visarion (2017).

Este Director Onorific al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, cetăţean de onoare al Municipiului Botoşani (1992), cetăţean de onoare al comunei natale Băluşeni (2015). A primit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, acordat de Preşedinţia României.

Este membru al Asociaţiei Autorilor de Film şi TV, UCIN, mem­bru fondator al Uniunii Artiştilor şi Realizatorilor de Film – UARF. Între anii 1985-2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education, ATHE (SUA), membru al Societăţii „I.L. Caragiale” (1979-1985). Din 1971 este membru al Uniunii Teatrale din România- UNITER.

 

Petru Şoșa este de profesie grafician, absolvent al Universităţii de Artă Bucureşti, în anul 2001, secţia Grafică, clasa Prof. Dr. Mircia Dumitrescu. Născut în anul 1976, în orașul Băicoi, Prahova, își urmează înclinarea către artă moștenită de la bunicul și de la mama sa absolvind Liceul de Artă din Ploiești, în anul 1994. Cum nu reușește din prima intrarea la Facultatea de Arte, se angajează pentru o scurtă perioadă ca referent cultural la Casa de Cultură Băicoi și colaborează cu studioul de teatru Equinox ca grafician, scenograf și light designer. După terminarea facultății lucrează mai întâi la o tipografie, apoi pe posturi de grafician, tehnoredactor și art director la Muzeul Național de Artă al României (2002-2011), Oops Media (2002-2006), Romaqua Group BORSEC – Departamentul Marketing (2005-2013), iar din 2008 își deschide propriul butic de grafică și publicitate, Sho-Sha Advertising, având în același timp colaborări pe drepturi de autor cu diferite instituții și firme din țară și din străinătate, precum Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național de Artă al României, ICR, Atlantic Council (USA), Palatul Brâncovenesc Mogoşoaia.

A realizat expoziții personale la Palatul Culturii Ploieşti (1995), Muzeul Judeţean de Artă Prahova (2001), Galeria IX – Budapesta, Ungaria (2007) și a expus, în special în zona de carte bibliofilă, alături de colegi și alți artiști la Galeriile de Artă Ploieşti (1994), Muzeul Judeţean de Artă Prahova (1998), Sala Dalles (1999), Palatul Brâncovenesc Mogoşoaia (1999, 2000), Muzeul de Artă Braşov (2001), Bienala Internaţională de Gravură Contemporană „Iosif Iser” Ploieşti (2001), Biblioteca Academiei Române (2005), Galéria IX, Budapesta (2005), Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucuresti (2005), Muzeul Kalinderu (2006), Casa de Cultura a Sindicatelor, Miercurea Ciuc (2007), Cité Internationale des Arts, Paris (2008), National Foundation of Art, Bucharest (2008), Round Tower, Copenhaga (2009), Espace Jean Legendre – Theatre de Compiegne, Compiegne – Franța (2009). Participă și expune la târguri internaționale de carte (Frankfurt, Paris, Ierusalim, Geneva, Bologna, Budapesta, Bucureşti). Lucrări în colecții: Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Bucureștilor, Rundetaarn / The Danish Arts Foundation, Copenhagen, National Library of France, Biblioteca Nazionale Centrale di Firenze, Muzeul de Artă Ploiești, alte colecții particulare.

Printre altele, primește împreună cu alți artiști „Premiul Special al Juriului” la Târgul Internaţional de Carte Bucureşti, în anul 2000, pentru volumul bibliofil colectiv „Corbul” de Edgar Allan Poe, apoi „Diploma de Merit” – 1999, pentru activitate şi cercetare în domeniul ilustraţiilor şi a construcţiei de carte, acordat de Fondul Literar din România. În anul 2004 este premiat cu Medalia „Ciucurencu”, pentru activitatea din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României, acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor.

 

 

Juriul Premiilor APLER pentru anul editorial 2018

 

Maestrul Mircia Dumitrescu s-a născut la 3 iulie 1941, în satul Căscioarele, județul Ilfov, fiind fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul, în 1968, gradul II, în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967, devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, în 1969, membru definitiv. În 2006, devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria. Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Din anul 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005, devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea „Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie”. În perioada 1990-2008, este şeful catedrei de grafică. În anul 2005, colaborează cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, G. Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai E minescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.

 

Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, conferenţiar univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu”, ”Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul..

 

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București) este licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între 2011 și 2018, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.AgențiadeCarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

 

 

*****

 

În perioada 18-21 septembrie 2019,mansarda Muzeului Național al Literaturii Române este gazda unui important workshop de traducere literară. Traducători de limba română din șase țări sosesc la București pentru a expune și analiza împreună particularitățile de traducere ale romanului ”Provizorat” al scriitoarei Gabriela Adameșteanu, chiar alături de autoare. Scopul acestui workshop este acela de a stimula apariția unei noi generații de traducători literari, specializați în literatura română, prin proiecte profesioniste dedicate lor. Lista participanților la această primă ediție îi reunește pe Rumjiana Stanceva și Hristo Boev din Bulgaria, pe Đura Miočinović din Serbia, Manuela Klenke și Peter Groth din Germania,Oana Ursulesku din Austria și pe Ermis Lafazanovski din Republica Macedonia, moderatoare fiind cunoscuta traducătoare din literatura română Eva-Ruth Wemme. La începutul acestei veri, traducătorii selectați să ia parte la workshop au primit și lucrat un prim draft de traducere, iar zilele acestea, la București, vor avea ocazia să definitiveze traducerea, sub directa îndrumare a autoarei.Ideea acestui workshop, organizat de Rețeaua Traduki, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) și Headsome Communication, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, s-a născut în urma succesului avut de prezența României în calitate de țară invitată, la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig, ediția 2018. Prezența pe piața germană a peste 50 de titluri traduse din literatura română – clasică, modernă și contemporană – a fost un succes care a depășit așteptările organizatorilor, a instituțiilor românești și a celor germane, partenere în proiectul 2018. Traducerile din autori români continuă și anul acesta și, după reacția editurilor germane, cu siguranță literatura română va rămâne atenția acestora. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Număr de vizualizări :968


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro