”O istorie descriptivă a literaturii române. Epoca premodernă”, de Mircea Anghelescu

mart. 22nd, 2019 | By | Category: Carte in lucru

În curând, la Editura Tracus Arte va apărea volumul O istorie descriptivă a literaturii române. Epoca premodernă, de Mircea Anghelescu.

 

Istoria modernă a literaturii române nu începe cu primele opere importante ale perioadei propriu-zis moderne, așa cum se consideră în mod tradițional, cu opera lui Heliade Rădulescu sau G. Asachi, ci cu primele semne ale creșterii culturii și a numărului de cititori de literatură, către sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu manifestarea unor preferințe pentru un alt tip de literatură care se scria în Europa și care începuse să fie citită (și treptat tradusă) și la noi: o literatură a sentimentului, a manifestării personalității individului, a nevoii de justiție socială și de libertate națională. Individuale în general, aceste manifestări nu sunt suficient de importante prin rezultate concrete care să fie ușor de observat, dar creează precedente importante: boieri luminați, mici și chiar mai măricei (Văcăreștii, Goleștii), clerici învățați și sensibili la suferințele credincioșilor (episcopii Chezarie Râmniceanu și Leon Gheuca sau polemiști redutabili ca Gherasim Putneanul) înfăptuiesc direct prin texte, prin traduceri, prin predici, prin polemici, răspândirea în public a noului „duh”, a noilor idei. Pe realizările literare, implicit ideologice, ale acestei epoci și pe manifestările ei se va construi modernizarea țării și suportul ei public din acea vreme: literatura. – Mircea ANGHELESCU

 

Mircea ANGHELESCU (n. 1941, București) a absolvit Facultatea de Filologie (română/arabă) a Universității București (1962), este doctor în filologie (1970) al Universității București; bursă de specializare în literatură comparată la Indiana University U.S.A (1980) și bursă DAAD la Berlin și Freiburg (2000) pentru relații literare româno-germane; profesor la Șc. nr. 1 din Urziceni (1962-1964), bibliotecar paleograf la Biblioteca Centrală de Stat (1964-1967), secretar științific al Societății de științe filologice (1965-1971), cercetător științific principal la Institutul de istorie și teorie literară „G. Călinescu” (1971-1994), conferențiar (1991-1994) și profesor (din 1994) la Facultatea de Litere a Universității București; din 2011, profesor emerit; vicepreședinte al Fundației Culturale Române (1994-2003), director al Editurii FCR (1994-1997), vicepreședinte (1995-2009) și președinte (2009-2011) al Societății de literatură generală și comparată din România.

 

De același autor:

 

Corespondența lui Barbu Delavrancea, 1967.

Preromantismul românesc, 1971.

Introducere în opera lui Grigore Alexandrescu, 1973.

Literatura română și Orientul, 1975.

Scriitori și curente, 1982.

Lectura operei, 1986.

Introducere în opera lui Petre Ispirescu, 1987.

Ion Heliade Rădulescu – o biografie a omului și a operei, 1987.

Textul și realitatea, 1988.

Clasicii noștri, 1996.

Cămașa lui Nessus. Eseuri despre exil, 2000.

Echilibrul între antiteze. Heliade – o biografie, 2001.

Literatura română – Dicționar de opere, coordonator, 2003.

Literatură și biografie, 2005.

Mistificțiuni – Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură, 2008.

Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea, 2013.

Lîna de aur. Călători și călătorii în literatura română, 2015.

Am fost martor. Istoria literară ca depoziție, 2017.

 

 

Număr de vizualizări :207


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro