14 premii pentru anul editorial 2017, la Gala APLER

dec. 10th, 2018 | By | Category: Postcard

Luni, 10 decembrie 2018, ora 17:00, în Sala ”Ion Băieșu” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (Calea Griviței, nr.64-66), a avut loc cea de-a XX-a ediție a Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Juriul format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (președinte) și scriitorii Ioan Groșan și Dan Mircea Cipariu a acordat 14 premii pentru anul editorial 2017. Evenimentul a fost finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, având parteneri societatea de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.ro, Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Președintele APLER, dl. Ioan Cristescu, a acordat Premiul pentru Jurnalism Cultural realizatoarei de emisiuni și producătorului Anamaria Spătaru de la Radio România Cultural. Laureații acestei ediții au fost Ioana Crăciunescu și Teodor Dună pentru ”Cartea anului 2017”, Editura Muzeului Literaturii Române din București, editurile Școala Ardeleană și Neuma de la Cluj, revista ”Contemporanul-Ideea Europeană”, Alexandru Calmâcu – Premiul special pentru proză, Dumitru Păcuraru – Premiul Special pentru poezie, Florina Zaharia – Premiul pentru cel mai bun manager de proiecte literare și editorial, graficianul Andrei Gamarț, redactorii Vasile Mihalache și Andrei Dósa, precum și Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova. Afișele, diplomele și invitațiile au fost concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu.

Evenimentul a fost de deschis de Vali Vătuiu, la tobe.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

”O seară fastuoasă, vă spune Dan Mircea Cipariu. Am decis să deschidem Gala Premiilor APLER cu unul dintre cei mai importanți percuționiști de jazz, blues și rock  pe care îi are țara noastră, domnul Vali Vătuiu. Mai avem un motiv pentru care am ales percuția, pentru că această ediție are ca președinte de juriu un profesor celebru al Literelor bucureștene, etnolog, antropolog, și dacă ar fi să folosesc o formulă din lumea noastră românească arhaică, profundă, vom bate toba aici cu cele mai importante și mai interesante producții editoriale apărute în anul 2017 pe care le premiem la această a XX-a ediție. Ar trebui să vă mai spun faptul că această a XX-a ediție este susținută financiar de Ministerul Culturii și Identității Naționale, și aici se îndreaptă un gând foarte bun către directorul Direcției de creație contemporană, Ioan Matei, și ministrului Culturii și Identității Naționale, dl. Valer Daniel Breaz. Această ediție se bucură de susținerea societății de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.ro, Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Îl invit să deschidă această serie de 14 premii pe care le vom acorda pe președintele executiv al APLER, conferențiar universitar doctor, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, editor, dar, mai cu seamă, un prieten al scriitorilor, prietenul nostru, Ioan Cristescu”, a spus Dan Mircea Cipariu.

 

Ioan Cristescu: ”Bună seara! Bine ați venit! Întotdeauna în cele 20 de ediții, gala aceasta a fost finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, cu o sumă de 10 mii de lei sau 12 mii de lei. În cele două mandate în care erau doi buni prieteni ai mei cu care am lucrat mult, Corina Șuteu și George Ivașcu, nu s-a aprobat această susținere, mi-am dat seama că e mai bine să nu ai prieteni  în zona aceasta sau dacă ai prieteni să nu le ceri nimic pentru că sigur nu vei primi nimic tocmai din prietenie. Prietenia este o valoare fundamentală. Acum doi ani am dat premiile din buzunarul propriu. Sigur că ceea ce oferim noi nu sunt premii foarte folositoare, în puținii bani pe care îi împărțim. Decât să irosim banii APLER pe lucruri interesante cum fac alte federații, ne-am gândit ca anul acesta să participăm la târgurile de carte sub egida APLER, să găzduim editurile din APLER la târgurile de carte, în principal cele două târguri mari din București, care sunt mai costisitoare pentru editurile mici pe care le avem în APLER și să încercăm să arătăm membrilor că îi apreciem pentru faptul că se zbat într-o cultură care nu întotdeauna aduce satisfacții la nivel național  sau planetar, dar sigur sunt apreciate. Sunt câteva premii pe care nu le-am solicitat, dar pe care împreună cu Dan Mircea Cipariu, în urmă cu 3-4 ani, le-am inventat și mi s-a părut firesc să le inventăm, ca să ne arătăm și noi aprecierea față de cei care ne ajută în timpul anului, care sunt alături de APLER și de instituțiile culturale în general. S- a întâmplat să premiem și reviste sau instituții care nu sunt membre APLER, așa cum am premiat Observator Cultural sau Radio România Cultural. Vrem să arătăm prin asta faptul că uneori au scris, s-au aplecat asupra prooectelor editoriale ale membrilor APLER. Premiul pentru jurnalism cultural, la această ediție, se acordă Aneimaria Spătaru, Radio România Cultural.”

 

”Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi, precum: Radio România Actualități, Radio România Internațional, Radio România Tineret și, de mai mulți ani, face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt „Născut în România”, „Ascultă Vocile de Azi”, „Poezie Românească” etc. În anul 2018 a coordonat campania „Centenarul meu”. Este producător al mai multor evenimente culturale precum „Gala Tinerilor Scriitori” sau „Maratonul de poezie și jazz”. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. Contribuie la promovarea Orchestrelor și Corurilor Radio. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România liberă, Adevărul, AgențiadeCarte.ro.”, a spus Dan Mircea Cipariu.

 

Anamaria Spătaru: ”Vorbea Ioan Cristescu mai devreme despre prietenii și despre utilitatea lor în lumea culturală. Am organizat ceva evenimente culturale în ultima vreme și știu foarte bine că ele contează foarte mult și că ele sunt de multe ori atât de esențiale. Venind aici am rememorat puțin relația mea cu Dan și cu Ioan Cristescu și de 11 ani facem evenimente împreună și nu ne-am certat niciodată, mă bucur tare mult și sper să o ducem tot așa. Mă onorează acest premiu, cu atât mai mult cu cât vine de la acești doi manageri culturali atât de importanți, mai ales în anul Centenarului și sunt fericită să îl primesc aici, pe scena aceasta unde a fost săptămâna trecută spectacolul Născut în România. Fluxul pe care îl coordonez tocmai despre asta vorbește, despre românii care au succes în cultură, dar și în alte domenii. Descopăr din ce în ce mai mulți și mai tineri și sper să aibă șansa să se afirme, așa cum au avut mulți dintre cei prezenți aici în sală. Vă urez succes tuturor și vă mulțumesc că existați.”

 

Ioan Cristescu a acordat premiul pentru Cea mai bună bibliotecă a anului 2017: Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, Craiova, Dolj, pentru realizarea Bibliotecii exilului românesc la Paris „Academician BASARAB NICOLESCU” şi începerea unicului proiect din România- Biblioteca exilului românesc.

”În urmă cu 3-4 ani, împreună cu Dan Mircea Cipariu, am hotărât să dăm un premiu pentru biblioteci. De ce? Pentru că nu se prea dau premii pentru biblioteci și de fapt este un gest firesc pentru îndemnul la lectură în sensul în care bibliotecile să aibă grijă nu neapărat de cărți ci să se comporte bine cu cititorii lor. Cred că după Biblioteca Centrală Universitară din București și Biblioteca din Brăila, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova este o bibliotecă care merită acest premiu. Salut faptul că cineva a putut să se gândească la un proiect de tipul acesta.”, a spus Ioan Cristescu.

Domnul Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene„Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova: ”Este un premiu care trebuie dedicat celor din exil. Este un proiect la care am muncit foarte mult, alături de noi sunt două personalități, domnul Basarab Nicolescu de la Paris, cel alături de care am fondat biblioteca deja existentă a exilului Basarab Nicolescu, iar cea de-a doua persoană este președintele Consiliului Județean care ne-a oferit o clădire de patrimoniu veche în centrul orașului pentru a găzdui muzeul și ne-a ajutat să scriem un proiect care a devenit convingător și valorează puțin peste 4,5 milioane de euro, o sumă exagerat de mare pentru o instituție de cultură, care vine din fonduri publice și europene. Acest muzeu, unic în România, va găzdui niște arhive care sunt senzaționale.”, a spus acesta.

A urmat decernarea Premiului Cartea Anului 2017: Ioana Crăciunescu pentru ”Mon General”, Editura Tracus Arte, și ”Piața Chibrit”, Editura Charmides; Teodor Dună pentru ”kirila”, Editura Tracus Arte.

 

Ioana Crăciunescu a transmis prin sms mesajul său: ”Primesc rar premii și din păcate nu pot astăzi să fiu în fața domniilor voastre…mă aflu într-un turneu Deva, Bistrița, Sighișoara, Mediaș…din păcate nu ar putea avea loc…fără mine! Există o concurență acerbă între cele două vocaţii ale mele…se bat la nesfîrșit,mă sfîșie să își obțină supremația…În schimb cărţile se descurcă…absența mea le priește…bine educate vor mulțumi…vor fi recunoscătoare juriului…o să vă ureze Sărbători Fericite…astfel la premiile APLER…prin ele voi fi alături de voi! MULȚUMESC.”

 

Premiul Ioanei Crăciunescu a fost ridicat de domnul Puiu Menzel, celebrul muzician al anilor 60 din trupa ”Frații Mentzel” fiind cumnatul Ioanei Crăciunescu .

 

Teodor Dună: ”Mulțumesc membrilor juriului pentru inspirata decizie. Voi citi un mic text care, în parte, mi-a fost dictat de personajul cărții, kirilă, și îl citesc pentru a fi fidel cu textul. Kirilă credea că există doar coronițe făcute din spaimă împletită, eu ca tată vitreg al lui kirilă vă pot spune că s-a bucurat că ați așezat pe această coroniță a recunoașterii pe tâmplele lui cândva insuportabile. Deși el nu crede că merită mai mult decât milă, eu ca tată vitreg și tot mai vitreg al lui kirilă vă pot spune că l-ați făcut să se simtă, fie și pentru foarte puțină vreme, mai puțin sigur, ceea ce poate este îndeajuns, cred că este îndeajuns. Vă mulțumesc și mulțumesc încă o dată profesorului care m-a învățat ce înseamnă un portret literar, adică domnului profesor Silviu Angelescu.”

 

”Ca și în edițiile trecute acordăm două premii speciale. Un premiu special pentru poezie: Dumitru Păcuraru – ”Punctul de inversare a memoriei”, Casa de editură Max Blecher / Editura Școala Ardeleană. O carte absolut remarcabilă care are un punct de vedere asupra realității care este cu totul și cu totul altfel decât propuneau textualiștii generației sale, generația 80.”, a spus DMC.

Dumitru Păcuraru: ”Eu nu sunt de acord cu nici o carte gata scrisă și nu îmi place să citesc poeziile pe care le scriu eu. Nu e o carte excepțională ci e o carte plină de greșeli.”

 

”Pe Dumitru Păcuraru îl cunosc de 30-40 de ani. E un personaj fascinant, are și o biografie de poet, născut la Brașov, școlit la București, a iubit prin Cluj, Reșița, a avut iubite împrăștiate în toată țara și a pornit cu o mare încredere în poezie. La un moment dat, după ce a scos Miere de Viespi, o carte despre care Romulus Munteanu spunea că acolo cuvintele se bat ca trenurile pe aceeași linie și se întâlnesc cap în cap, a vrut să renunțe la poezie. El spunea că și-a pierdut încrederea în poezie și toată stima față de poeți și a renunțat la poezii cel puțin în aparență. Eu dacă aș fi vrut să cunosc un poet, acesta ar fi fost Rimbaud. Dumitru Păcuraru îl aproximează foarte bine pe Rimbaud. De poezie nu scapi, e ca o boală. El a făcut tot ce a făcut ca să scape de ea și o tratează ca pe o târfă. Îi iese o poezie absolut splendidă. Este un poet minunat și nu va scăpa de boala poeziei.”, a spus poetul Ioan Mureșan.

 

Ioan Groșan o oferit premiul special pentru proză, lui Alexandru Calmâcu – Inscripție despre Absurd, Editura Tracus Arte / premiu finanțat de către APLER.

”Alexandru Calmâcu vine din presă. Eu îl invidiez foarte mult, dar, în același timp, mi-ar fi fost și teamă. El a fost corespondent de război pe vremea conflictului din Transnistria, are o experiență epică foarte mare. A lucrat și la Evenimentul Zilei, la Curentul. Această carte este foarte captivantă încă de la prima frază…nu știm cum și în ce fel s-a întâmplat, dar în orașul nostru mare, o metropolă cu peste 2 milioane de locuitori, fără a pune la socoteală persoanele aflate în tranzit, adică turișții, omenii de afaceri, politicienii de pe alte meleaguri sau bărbați de alte naționalități veniți după femeile băștinașe și mai nou muieri din alte țări apropiate sau îndepărtate sosite special pentru masculii autohtoni, în urbea noastră atât de populată au dispărut peste noapte legile. La noi nu au dispărut legile, dar au apărut foarte multe și nu mai știm ce să facem cu ele. Cred că trăim și noi astăzi. Cartea a apărut la Tracus Arte, o editură care de la început și-a propus și văd că își menține programul de a publica literatură contemporană vie, indiferent de riscurile financiare.”, a spus Ioan Groșan.

 

 

 

Alexandru Calmâcu: ”Sunt emoționat. Îi mulțumesc domnului Groșan pentru cuvintele frumoase. Domnului Silviu Angelescu care mi-a fost profesor, lui Dan Mircea Cipariu. Țin în mână un premiu care a venit prima dată în viața mea. Prin clasa a II-a am luat mențiune, a doua zi învățătoarea, o coincidență de nume, o chema Dragnea, o cheamă pe mama să îi spună că îi pare rău că a greșit că este un alt coleg care are o notă puțin mai mare cu două sutimi și trebuie să returnăm pachetul de cărți și diploma să o păstrez ca să nu sufăr. A venit mama, mi-a zis și eu i-am spus să îi dea doamnei învățătoare diploma, iar cărțile le primesc. Nu știu ce a făcut mama, dar mi-a lăsat și diploma, și cărțile. Realitatea este fascinantă, plâng și râd, râd și plâng. Vă mulțumesc pentru premiu. Sunt foarte onorat”.

 

 

 

 

A urmat Premiul Revista anului 2017 –  Contemporanul – Ideea Europeană. Aura Christi, redactorul-șef al revistei:  ”Mulțumesc prestigiosului juriu. E un eveniment ce se întâmplă aici. Este anul Centenarului și într-un exercițiu de imaginație am încercat să mă joc puțin și să-mi imaginez ce se va întâmpla peste 100 de ani. Cred că peste 100 de ani, APLER, aici, în aceeași componență, va încerca să ne facă curaj să rămânem aceiași, să nu ne schimbăm. E o surpriză absolută ce ați făcut. Acum 2 ani, această mare revistă, condusă de un uriaș creator, Nicolae Breban, și de subsemnata, a împlinit 135 de ani și nimeni nu s-a gândit la noi și e bine că a fost așa pentru că ceea ce faceți astăzi marchează două lucruri importante, o dată Centenarul, o revistă care s-a zidit și continuă să se zidească în promovarea identității naționale, într-o perioadă departe de a fi prietenoasă față de identitatea națională, față de tradiții, istorie și modele formatoare, pe de o parte, pe altă parte, anul trecut am făcut-o lată. Am lansat un apel în apărarea lui Mircea Vulcănescu, credeam că e un apel care nu va avea ecou, a adunat peste 200 de semnături și faptul că v-ați gândit la acest lucru în acest an ne dă curaj să mai facem ce am făcut anul trecut. Existența voastră de 20 de ani este un miracol.”, a spus Aura Christi.

 

Premiul Editura anului 2017 – Editura Muzeului Literaturii Române din București a fost ridicat de Alina Ioan.

”Editura Muzeului Literaturii Române din București este foarte onorată și foarte bucuroasă. E un semn că eforturile sunt vizibile. Editura are câteva misiuni foarte clare, recuperările și restituirile editoriale, să ofere ediții critice, complete, acolo unde se poate, cu aparat critic serios, să publice texte inedite, dar, nu în ultimul rând, publicarea studiilor unor cercetători care duc o muncă foarte serioasă. Muzeul Național al Literaturii Române sprijină și susține constant cercetarea filologică, iar cercetătorii serioși găsesc întotdeauna sprijin în planul editorial al muzeului. Mulțumim frumos”, a spus Alina Ioan.

A urmat decernarea premiului pentru cel mai bun manager de proiecte literare și editoriale – Florina Zaharia, directorul Centrului Cultural ”Dunărea de Jos”, Galați.

 

”Vă mulțumesc foarte mult. De obicei coronița o primeau poemele mele. Acum, pentru o funcție, primesc o diplomă. Mă onorează și mă responsabilizează. Atunci când am acceptat să fiu director al unei instituții de cultură am avut ca slogan, ca parolă, tot un vers din prima mea carte, care spunea așa dați-vă la o parte nu împărțiți voi strada, vreau să mă plimb. Cam asta este formula de reușită a unor proiecte.”, a spus Florina Zaharia.

Premiul Graficianul de carte al anului 2017 –  Andrei Gamarț, Casa de editură Max Blecher

 

 

 

 

 

Claudiu Komartin: ” Andrei Gamarț nu este propriu-zis graficianul unei edituri. Este unul dintre oamenii cu care colaborez. Este un freelancer. Știm cu toții că este destul de greu pentru oamenii care se ocupă cu asta în ziua de azi. Andrei lucrează cu mai multe edituri, cu Vellant, cu Pandora M, cu Trei, încercând să rămână în această zonă, îndrăgostit fiind de carte, fiind el însuși poet. Poezia lui, cel puțin la nivelul imaginii, s-a mutat în această muncă migăloasă. Gamarț este un artist foarte bun și mă bucur că într-o vreme în care meseria asta este într-un declin vizibil și poate ireversibil dacă nu se întâmplă ceva miraculos pe parcurs, o meserie care altădată dădea niște lucruri remarcabile. Nebunii după literatură continuă să facă asta indiferent de piedici. În urmă cu 6 luni am scos o carte splendidă de poeme a unui poet maghiar care s-a sinucis în urmă cu câțiva ani, Szilárd Borbély, și l-am rugat pe Andrei să facă coperta pentru această carte tradusă de Andrei Dósa și a făcut o lucrare pornind de la un tramvai care traversează noaptea gotică a Berlinului. Dacă am avea mai mulți ca el, cărțile ar arăta mai bine. ”

Redactorul de carte al anului 2017 – Vasile Mihalache, Tracus Arte, și Andrei Dósa, Casa de editură Max Blecher

Vasile Mihalache: ”Mă bucur că sunt aici. Mulțumesc pentru premiu. Mă bucur că există acest premiu. Cred că e singurul premiu de felul acesta. Dacă va mai dura APLER, sunt convins că va primi toată lumea acest premiu pentru că nu suntem atât de mulți. Cei care se ocupă de critică, literatură românească sunt foarte puțini.Nu e o meserie ușoară, e o meserie foarte complicată, lucru de care nu îți dai seama până nu începi să lucrezi cu tot felul de autori. Întâlnești și tineri și profesori universitari. M-aș bucura să știu că cititorii uneori se gândesc și la redactorul cărții .”

Claudiu Komartin a ridicat premiul pentru Andrei Dósa.

” Nici Andrei nu este angajat al editurii Max Blecher. Este un om foarte dedicat cărții. Este un traducător excepțional din limba maghiară, mai ales de poezie. E un premiu de încurajare pentru un redactor care nu a făcut încă foarte multe, dar când s-a aplecat peste o carte a făcut-o cu calitățile, cu toate înzestrările scrisului său pe care le-a mutat în această activitate care e foarte importantă, chiar dacă meseria asta trece printr-un declin vizibil. Este o meserie care poate face diferența între o carte cu burți, cu scăpări și o capodoperă. Sunt puțini redactori de carte care să aibă etica lui și să aibă devotamentul pentru a face lucrul ăsta pentru cărțile altora. Sper că premiul ăsta îl va încuraja să facă și mai bine pe viitor”, a spus Claudiu Komartin.

Premiul de Excelență 2017: Editura Neuma ”pentru susținerea literaturii române contemporane” a fost ridicat de Horia Gârbea.

 

”Sunt un colaborator al acestei edituri. Voi citi mesajul transmis de directoarea editurii, poeta Andrea H.  Hedeș: sunt deosebit de onorată, să primesc acest premiu, primul care este acordat explicit editurii Neuma. Faptul că un juriu prestigios a considerat contribuția editurii importantă pentru literatura română contemporană constituie o încurajare esențială pentru activitatea noastră viitoare. Promit scriitorilor români că îi vom sprijini și promova mereu. Ne-am bucurat să fim găzduiți de standul APLER la târgul Gaudeamu, altfel nu am fi putut fi prezenți. Vă mulțumesc în mod deosebit și doresc juriului și tuturor membrilor APLER -Sărbători fericite!”

Premiul de Excelență 2017: Editura Școala Ardeleană ”pentru contribuția editorială excepțională în anul Centenarului Marii Uniri”

Ion Mureșan: ” Mă bucur foarte mult că editura Școala Ardeleană a obținut acest premiu. Este cea mai importantă și cea mai mare editură din Ardeal. Are un program coerent, bine organizat. Până în ultima zi a anului va scoate al o sutelea volum Școala ardeleană de istorie . Are Școala ardeleană de poezie, are Școala ardeleană de eseu. Editura este condusă de Vasile George Dâncu. Mulțumesc juriului.”

 

Gala a fost încheiată de Ion Mureșan cu un colind.

 

 

 

 

COLIND

Lumea se leagănă-n            

leagănul cerului,

în faşă ne leagă nă-

praznicul gerului.

 

Gândul cel rău,

vaier şi plângeri

nu-ncap în aer

de-atâţia îngeri.

 

În iesle am pus

culcuş toate cărţile,

căci steaua de sus

rescrie hărţile.

 

Gândul cel rău,

vaier şi plângeri

nu-ncap în aer

de-atâţia îngeri.

 

Scrisă ni-i viaţa,

Pruncu-i promis,

se-ntinde gheaţa

pe masa de scris.

 

Gândul cel rău,

vaier şi plângeri

nu-ncap în aer

de-atâţia îngeri.

        (Cartea Alcool, Ed. Charmides, 2010)

 

 

Text: Simona IONIȚĂ

Foto: Andra HERA

Număr de vizualizări :447


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro