Prima expoziție outdoor de fotografie la UMF Carol Davila: „100 de ani de medicină românească”

aug. 11th, 2018 | By | Category: Postcard

Muzeul Municipiului București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București anunță deschiderea expoziției outdoor de fotografie „100 de ani de medicină românească”. Expoziția este împărțită în module care pot fi vizitate în două locații ale Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”: la Facultatea de Medicină Generală – Bulevardul Eroii Sanitari, nr. 8 și la Rectorat – Strada Dionisie Lupu, nr. 37. Este pentru prima dată în cei 100 de ani când gardul acestei prestigioase instituții se transformă în panou pentru expunere stradală a fotografiilor referitoare la istoria sa.

Acum 100 de ani, medicina românească îşi făcuse deja un renume internaţional, pornind de la înfiinţarea Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie de către Carol Davila, în 1857, şi de la inaugurarea Facultăţii de Medicină, în 1869, ca parte a Universităţii Bucureşti.

Astfel, imaginile reflectă felul în care învăţământul superior medical și-a desfăşurat activitatea la un nivel comparabil cu cel al instituţiilor similare europene cu veche tradiţie. Ştiinţa medicală românească s-a modernizat rapid prin eforturile unor personalităţi precum Victor Babeş, Thoma Ionescu, Gheorghe Marinescu, Ioan Cantacuzino, Francisc Iosif Rainer, fraţii Minovici sau Constantin I. Parhon, fondatori ai unor şcoli medicale de specialitate, recunoscute pe plan internaţional, care studiau marile teme ale medicinei: igiena şi educaţia sanitară în privinţa prevenirii şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei; tratamentul în instituţiile spitaliceşti; anatomia şi fiziologia – structurile şi funcţiile organismului; patologia – cauzele şi mecanismele de producere a bolilor; interferenţele dintre medicină şi legislaţie în cadrul medicinei judiciare.

După perioada dificilă din timpul Primului Război Mondial, când serviciul sanitar românesc s-a confruntat cu boli epidemice grave, precum tifosul exantematic, holera, febra recurentă sau febra tifoidă, organizarea asistenţei medico-sanitare în România a început, treptat, să facă progrese importante. Capacitatea de internare a spitalelor a crescut, s-au creat instituţii policlinice şi dispensare, iar pentru a combate şi preveni bolile contagioase s-a înfiinţat o reţea igienico-sanitară şi au fost deschise primele sanatorii de tuberculoşi. Cu timpul, în dispensarele teritoriale, pe scara întregului sistem de ocrotire a sănătăţii, a început aplicarea metodei de asistenţă medicală a populaţiei cu caracter preponderent profilactic.

De asemenea, progresele înregistrate de disciplinele biomedicale, dar şi evoluţia metodelor şi tehnologiilor de investigare, au contribuit la dezvoltarea medicinei clinice, precum medicina internă şi chirurgia. Astfel, au apărut institute de specialitate precum cel de bacteriologie, de medicină internă, de infra-micro-biologie (virusologie), de igienă şi sănătate publică. Imaginile reflectă activitatea în cabinete medicale, săli de consultație, cabinete stomatologice, cabinete medicale de școală, aparatură medicală, ori săli de operație.

Industria farmaceutică românească s-a diversificat odată cu dezvoltarea învăţământului farmaceutic, prin înfiinţarea Facultăţii de Farmacie, în 1923, ca parte componentă a învăţământului medical. În cadrul farmaciilor şi al drogheriilor, pe lângă “specialităţile” – cum erau denumite în epocă – importate, medicamentele produse în laboratoarele din ţară căpătau o pondere din ce în ce mai însemnată. Prepararea în cantităţi mai mari a unor formule medicamentoase de către farmaciştii români, recunoscută şi recompensată în expoziţii naţionale şi internaţionale, cumpărarea de brevete şi tehnologii străine, precum şi tehnicizarea activităţii în farmacie au constituit paşi importanţi pe calea obţinerii industriale a medicamentelor de sinteză. De-a lungul secolului al XX-lea, producţia farmaceutică se dezvoltă rapid având în sprijinul ei prestigioasele institute de cercetare româneşti şi conlucrarea cu concerne farmaceutice occidentale.

Realizatorii expoziției sunt muzeografii Cezar Petre Buiumaci și Ana Iacob, coordonator Dr. Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, consultant Prof. Univ. Dr. Octavian Buda (UMF Carol Davila).

Expoziția poate fi vizitată în perioada 9 august – 31 octombrie 2018.

Număr de vizualizări :163


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro