“Nu ar trebui politizată conducerea ICR!”

Mar 20th, 2017 | By admin | Category: Studioul de carte

Irina Cornişteanu a absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Este activă în managementul cultural din anul 2006. În cei 11 ani de experienţă în administraţia publică a coordonat festivaluri internaţionale de teatru, jazz şi muzică clasică organizate de ARCUB şi a colaborat cu artişti români, organizaţii neguvernamentale şi uniuni de creaţie din calitatea de director în cadrul Institutului Cultural Român. Timp de doi ani a fost membru în Grupul strategic de la Bruxelles al reţelei EUNIC – European National Institutes for Culture (2014-2016) şi în consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (2013-2015). Din 2014 este detaşată în Ministerul Afacerilor Externe, ca director al Institutului Cultural Român de la Viena. Irina Cornişteanu este preşedintele EUNIC Austria. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, cu Irina Cornişteanu despre problemele cu care se confruntă astăzi promovarea operelor şi a personalităţilor culturale din spaţiul nostru cultural în societatea informaţiei şi a globalizării.

DMC:Într-o lume în care Uniunea Europeană se confruntă cu naționalismul și populismul, cum poate România să își prezinte și să își promoveze mai eficient valorile, operele și programele sale culturale?

IC: -Cred că România trebuie să participe la dezbaterea europeană cu toate mijloacele sale. O promovare eficientă a valorilor are ca suport dialogul intercultural. Când în centrul discuţiei se află oamenii de cultură, aceştia se pun în valoare reciproc, împreună cu creaţiile lor artistice – purtătoare de mesaj. Programele ICR trebuie să faciliteze afirmarea creatorilor români într-un cadru de cooperare europeană.

DMC: - Există numeroase voci ale societății civile care susțin depolitizarea numirilor la conducerea ICR. Cum ar arăta profilul unui astfel de conducător de instituție culturală responsabilă cu exportul valorilor culturale?

IC: Cred că este necesar ca preşedintele instituţiei să fie un connaisseur, un consumator de cultură, cu o imensă capacitate administrativă, managerială. Nu neapărat o somitate, dar un om respectabil şi respectat de colaboratori, cât pentru cel puţin un mandat de patru ani…. Sunt de acord că nu ar trebui politizată conducerea ICR. Intenţia exprimată de legiuitor la momentul trecerii instituției sub control parlamentar în 2012 întărea această convingere. Aşa că doar printr-o interpretare forţată a mecanismelor stipulate prin lege s-ar putea ajunge acum la politizare. ICR nu este un experiment.

DMC- Pentru a fi mai sincronă cu experimentele și procesele culturale europene și mondiale, ICR are nevoie de mai mulți bani, de o altfel de infrastructură, de altfel de resurse umane?

IC: -Cu bugetul şi infrastructura din prezent, dar cu soluţii mai bune de management al resurselor umane, ICR ar putea recupera din decalajul actual. În ultimii ani, reţeaua din străinătate a fost depopulată. Fără o repopulare cu specialişti, infrastructura consumă resurse în gol.

DMC: -Cum s-a poziționat ICR Viena față de proiectele și programele EUNIC și față de ofertele culturale locale, din Austria, și față de ofertele celorlalte institute culturale de la Viena? Care sunt proiectele exponențiale pe care le-ai organizat la ICR Viena în ultimii anii?

IC: -Colaborarea ICR Viena – EUNIC a fost în zodia pionieratului în ultimii trei ani. Clusterul de la Viena, pe care îl prezidez, a dobândit personalitate juridică în 2015, la aproape 10 ani de existenţă. Nu este doar o raritate printre cele 100 de clustere de pe glob, ci şi un demers care ne-a responsabilizat suplimentar pe toţi cei 27 de membri. Totodată, ICR Viena este din 2016 membru şi în clusterele din Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Croaţia. Această acoperire regională a apartenenţei la EUNIC a fost o iniţiativă care a stârnit admiraţia partenerilor europeni pentru ICR. La Viena, ICR este recunoscut drept unul dintre cele mai performante institute de cultură, statut determinat în primul rând de calitatea operelor creatorilor români şi abia apoi de rezultatele echipei pe care o conduc. Parteneriatele noastre acoperă agenda evenimentelor culturale de anvergură din Austria: de la festivaluri de film sau artele spectacolului la târgurile de carte sau artă contemporană, de la festivalul de design sau artă multimedia la concerte sau expoziţii.

DMC: -Cum se împacă legislația românească în realizarea proiectelor și programelor culturale cu legislația austriacă și europeană? Ce ar trebui modificat pentru a putea avea programe multianuale și o finanțare predictibilă pentru artiști, autori și programele lor artistice și culturale?

IC: -Pe cât de rigidă este legislaţia română, pe atât de flexibili s-au dovedit partenerii noştri austrieci. A existat însă şi un proiect sacrificat din motive de incompatibilitate legislativă. Nu sper într-o debirocratizare rapidă a instituţiilor de cultură, dar mi-aş dori o îmbunătăţire a cadrului legislativ, care să permită bugetarea multianuală. Este absurd ca un şef de insituţie de cultură, angajat pentru calitatea proiectului său managerial cu o durată de patru ani, să fie constrâns de o planificare anuală.

DMC: -Un manager cultural ar trebui să fie dublat și de un artist ori autor de opere culturale? Cine ar trebui să hotărască în alegerea finanțării unui proiect sau program cultural?

IC: -Cred că un manager cultural din administraţia publică trebuie să fie un iubitor de cultură, fiindcă această pasiune se dovedeşte a fi cea mai motivantă. Referitor la finanţări, în ICR deciziile aparţin unor foruri colective – Consiliul de conducere şi Comitetul director. Ar trebui întărită transparenţa instituţională şi programate periodic concursuri de proiecte cu finanţare nerambursabilă, jurizate de comisii independente.

DMC -Ce opere ori biografii artistice din spațiul nostru cultural ar trebui musai promovate de către ICR?

IC: -Dacă întrebarea asta chiar ar aştepta un răspuns, atunci el ar fi diferit de la fiecare dintre cei 18 directori de reprezentanţă ICR din străinătate. Răspunsul ar fi zilnic altul, rezultând un minim de 18 răspunsuri unice înmulţite cu 365 de zile într-un an. Avem cel puţin 6570 de variante posibile pe an, din toate domeniile artistice. În mult aşteptatele momente când sosesc în România particip la evenimente culturale. Fenomenul cultural în România este dinamic şi cred că e de datoria ICR nu doar să promoveze vârfurile culturii române, ci să lanseze talente noi în străinătate.

vizualizari: 1467


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro