9 poeţi în recital, la Open Art

mai 17th, 2016 | By | Category: Agenda de carte

Marţi, 17 mai 2016, ora 17:00, la Librăria Open Art din Bucureşti (str. Pitar Moş nr. 12, intrarea de pe str. Arthur Verona), în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti 2016, va avea loc o lectură publică susţinută de poeţii Aura Christi, Gabriela Crețan, Ioana Greceanu, Carolina Ilica, Niculina Oprea, Elena Liliana Popescu, Maria Postu, Dumitru Ion Dincă şi Constantin Marafet. Moderator: Dan Mircea Cipariu.

În perioada 18 – 22 mai 2016, în capitală, va avea loc cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) este o iniţiativă culturală care îşi propune să reintroducă în spaţiul public contemporan conceptul de poezie vizibilă şi interactivă. Lansat în 2010, sub egida Muzeului Naţional al Literaturii Române, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti a crescut constant, ajungând să includă în programul celei de a VII-a ediţii peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări. Atât prin istoricul său, cât şi prin palmares, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti începe să se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifestări dedicate poeziei de pe scena literară autohtonă. Publicul iubitor de poezie are ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: eveniment special dedicat aniversării Dada, la care participă performeri din 7 ţări – „DADA 100: poezie sonoră, simultană, experimentală şi de avangardă”, lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz în 10 locaţii din capitală: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”, plus Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a VIII-a (marcând prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor – 21 mai 2016). Amploarea din acest an transformă Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Aura Christi. Laureată a Premiului Academiei Române (1996), Aura Christi este poet, romancier, eseist, publicist și editor român născut la Chişinău (URSS, actualmente Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este absolventă a Liceului teoretic român‑francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 23 octombrie 1983 în Tineretul Moldovei. În 1993 redobândește cetățenia română și se stabilește la București. Debutează editorial la Editura bucureşteană Ecce homo. A publicat peste 35 de cărţi în ţară şi străinătate: poeme, roman, eseu, proză. Poemele sale au fost traduse în 13 limbi. În romanele și eseurile sale descrie o serie de destine umane aflate sub teascul ocupației străine, motivul care revine mereu fiind numit de scriitoare acasă – în exil. Tema recurentă a cărților sale este exilul geografic şi încercarea de a‑şi afla o patrie în poezie. Scriitoarea a susținut turnee, recitaluri publice și conferințe ca invitat la festivaluri, simpozioane, congrese în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Federația Rusă, Italia ș.a. Este redactor‑şef al revistei Contemporanul. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

GABRIELA CREŢAN este absolventă a Facultăţii de Filosofie, secţia Psihologie. VOLUME PUBLICATE (Poeme): Mic tratat despre arta trădării, Ed. Eminescu, Buc., 1994; Comedii nupţiale, Cartea Românească, Buc., 1998; Soare din Macbeth, Ed. Eminescu, Buc., 1999; Infern cu floarea soarelui, Junimea, Iaşi, 2003; Şi-n toate opaiţele arde grăsimea copiilor Tăi, Ed. Muzeul Literaturii Române, Buc., 2004; Kenoma, Ed. Contemporanul, Buc., 2010.  Este prezentă cu poeme în antologiile colective: 27. Poezie de Bucureşti, ASB – TVR Cultural, 2007; Scriitori pe Calea Regală, Brumar, 2008; Timpul poeziei (ed. bilingvă română-engleză), Casa editorială Odeon, Buc., 2009; Geo Vasile, „Resistenze bruciate„, Ed. Akkuaria, Catania, 2011; Geo Vasile, „Poeti romeni al bivio„, Scrisul românesc, 2012; Geo Vasile, „L’Alveare d’oro dell’invisibile, 150 anni di poesia romena,, Contact internaţional, Iaşi, 2013; Geo Vasile, „Poesia romena. Sogno Suono Segno„, Ed. Il Foglio Letterario, Piombino, 2014, Geo Vasile, Ti prego Beatrice. Una storia soggettiva della poesia romena, Tracus Arte, 2015 PREMII LITERARE: 1992 – Marele Premiu pentru poezie la Festivalul internaţional “Lucian Blaga”, Sebeş-Alba ediţia a XII-a; 1996 – Premiul Ronald Gasparic la Concursul internaţional de poezie “Ronald Gasparic”, ediţia a IV-a; 2000 – Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 2000 – Premiul pentru poezie al Asociaţiei Culturale “Iulia Haşdeu” – Club UNESCO.

Ioana Greceanu a debut literar în anul 1997 , în revista ‘’Luceafărul’’ , iar în volum , în anul 1999 , la Editura Eminescu , cu ‘’Poeme în pierdere’’. Alte volume publicate : ‘’Singurătatea poartă o pelerină roşie‘’ (2003 , Editura Junimea, Iaşi) ; ‘’Cu o sabie imprevizibilă începe ziua’’(2007, Editura Ion Vinea , Bucuresti), ‘’Fragment dintr-un viu’’ , Editura Tracus Arte, 2010 ,Bucuresti.  Antologie bilingvă romano – albaneza , în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri , ‘’Recviem pentru omul din cub’’ ,Editura Junime,  Iași 2011. Colaborări la revistele : Viaţa Românească , Contemporanul  -Ideea Europeană , Convorbiri literare , Literatorul , Poesis , Vatra , Oglinda literară etc.  Referinţe critice în revistele : Luceafărul , Viaţa Românească , Convorbiri literare , Adevărul literar şi artistic , Literatorul , Vatra , Poezia , Meridianul Românesc  semnate de Octavian Soviany , Geo Vasile , Traian T.Coşovei , Ion Murgeanu , Emanuela Ilie , Liviu Grăsoiu , Costin Tuchilă , Florentin Popescu ,Cornelia Maria Savu etc. Inclusă în volume de critică literară semnate de Geo Vasile (‘’Poezie română contemporană. Mărci stilistice’’ – Editura  Junimea, Iasi ; Emanuela Ilie – ‘’Hieroglifele poeţilor’’ – Editura Timpul, Iasi , Traian T.Coşovei , ‘’Cartea cu prieteni’’ – Editura Muzeului Literaturii Române . Premii literare :  Premiul internaţional de literatură ‘’ Coroana Carpaţilor – Karpatcka Korona ‘’ , Ucraina – Romania , 2003 – Satu Mare ; inclusă în Arhivele Centrului biografic internaţional – Cambridge , Anglia şi în Arhivele Institutului biografic American; Participare  la Simpozionul internaţional al Artelor, Washington , SUA – 2000 ; Premiul pentru Poezie la Concursul Naţional ‘’ Duiliu Zamfirescu – Focsani , 2004 .  Lecturi publice de poeme inedite la sediul USR , Biblioteca Centrală Universitară (Strada de Carte ), Biblioteca Metropolitană sau în cadrul Maratonului de Poezie şi Jazz – 2011. Membră a Uniunii scriitorilor din Romania -Filiala Bucureşti Poezie (din 2005).

Carolina Ilica. Născută 19.03.1951, satul Vidra, jud. Arad. Absolventă a Liceului Pedagogic Arad și a Facultății de Filozofie București (1975). Poetă, traducătoare, eseistă; profesor, ziarist, diplomat. Din 1997 conduce, împreună cu Dumitru M. Ion, Fundația Academia Internațională Orient-Occident, organizatoarea Festivalului Internațional Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș (18 ediții; peste 1.100 participanți din toată lumea, din cca. 30 de țări anual). Membră (de 4 decenii) a U.S.R.; 30 de cărți de poezie; 1 volum de exseuri (despre mari poeți ai lumii); cca. 100 de volume de traduceri; 20 de premii naționale. Poezia ei este tradusă în 28 de limbi, în 28 de volume (apărute în prestigioase edituri de pe 4 comntinente); 16 premii internaționale; peste 70 de participări la festivaluri internaționale de poezie, congrese, târguri de carte etc. din 30 de țări. Membră a unor societăți culturale, asociații, academii naționale și internaționale. Din anul 2006 expune, în țară și în străinătate, o serie de Cărți Neconvenționale (pe alte suporturi decât hârtia), Cărțile de la Vidra * Plângând de-atâta frumusețe.


Niculina Oprea s-a născut în 1957, în Negoieşti, Dolj. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Asociației Scriitorilor din București. În 1974 a debutat cu poezie în suplimentul literar al cotidianului „Înainte” din Craiova. În 1982 a debutat în revista Ramuri din Craiova, cu pseudonimul literar Ioanina Prelcu. Dintre volumele publicate: În apele Akheronului,1994, cu o prefață de Florea Miu, Editura Vlad & Vlad, Craiova; Trecerea, 1996, Editura Vlad & Vlad, Craiova; Sub tirania tăcerii, 2000, Editura Sitech, Craiova; Litanii la marginea memoriei, 2002, cu o prefață de Dan Stanca, Editura MJM, Craiova;…. la vară, tot tu vei fi aceea, 2004, cu o prefață de Horia Gârbea, Asociația Scriitorilor București; Aproape negru, 2004, Editura Muzeul Literaturii Române, București; Les Guérisons imaginaires, 2007, (traducerea în limba franceză a volumului Aproape negru, traducător Letiția Ilea), Editura Brumar, Timișoara; Viețile noastre si viețile altora, 2008, cu o prefață de Nicole Pottier, Editura Brumar, Timișoara;CELEBRATIO, 2011, Editura MJM, Craiova.

Maria Postu s-a născut la 27 octombrie 1960, în comuna Izvoarele, judeţul Teleorman. Deşi s-a afirmat încă din anii de facultate, la cenaclul Ramuri condus de poetul Marin Sorescu, Maria Postu a debutat în volum abia după 1989, în anul 1994, cu volumul de poeme „Insomnii molipsitoare”, editura Pandora, Bucureşti, când a fost remarcată de criticul Eugen Negrici. Primul volum a fost urmat de alte 3 volume de versuri: Întâlnire cu Altamire, editura Eminescu, Bucureşti, 1999, Abonament viaţă-moarte, ed. Vinea, 2003, Din spatele ferestrei, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucureţti, 2007,Arca lui Breban, eseu critic, Editura Contemporanul. Ideea Europeană, Povestiri de trezit adulţii, Ed Tracus Arte, Bucureşti, 2011. A colaborat cu poezie, proză şi eseuri critice la revistele: Ramuri, Flacăra, Luceafărul de dimineaţă, Oglinda Literară, 13 Plus, Fereastra, Amurg Sentimental. Din 2006 devine membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este prezentă în Dicţionarul Scriitorilor din Teleorman, în Antologii cu poezie şi proză şi a fost premiată la Festivalul Internaţional Lucian Blaga (2007), Festivalul Romeo şi Julieta la Mizil (2010) şi a obţinut Premiul pentru Creativitate la Festivalul Internaţional Naji Naaman din Liban. În anul 2007 a obţinut Titlul de Doctor în Filologie la Universitatea Bucureşti, cu lucrarea Tema puterii în literatura română, avand drept conducător pe reputatul critic Dumitru Micu.

Elena Liliana Popescu (n. 20 iulie 1948, Turnu Măgurele, Teleorman). Poet, eseist, traducător, editor. Doctor în matematici, profesor al Universității din Bucureşti. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Pen Club România. A publicat peste 40 de volume de poezie şi de traduceri din opera unor scriitori clasici și contemporani, în țară și în străinătate (Argentina, Brazilia, Mexic, Spania, SUA, Pakistan, Taiwan). Poezii ale sale traduse în peste 50 de limbi au apărut în volum și în peste 100 de reviste literare din peste 25 de țări. A editat și îngrijit mai multe volume de poezie şi traduceri din spaniolă, franceză, engleză şi portugheză, eseuri și monografii. A participat la o serie de evenimente literare internaționale, în țară și în străinătate (Spania: 2003, 2004, 2008, 2014; SUA: 2003;  Mexic: 2003, 2005, 2006; Franţa: 2006; Cuba: 2006; Nicaragua: 2006, 2010, 2013, 2014; Chile: 2007; Turcia: 2010; Italia: 2010; Brazilia: 2012). http://www.elena-liliana-popescu.ro/

Dumitru Ion Dincă. Născut la 17 iulie 1949 în Clondiru, județul Buzău.Absolvă Facultatea de Ziaristică, cursurile post-universitare ASE București precum și cursuri de limbă și civilizație franceză la Antibes, Franța. Debut absolut la rubrica Poșta Literară în revista Tribuna în 1965. Publică în majoritatea revistelor literare din țară. Îi apar 12 cărți de poezie, fiind prezent și în impresionanta Antologie de poezie română contemporană, tipărită la Tipo Moldova Iași. O serie de cărți sunt premiate de diverse instituții și reviste. De asemenea, grupaje de poeme i-au fost traduse în Rusia, Franța, Bulgaria, Germania, Macedonia etc. Despre cărțile lui D.I.Dincă s-au pronunțat Laurențiu Ulici, Nicolae Ciobanu, Alexandru Ruja, Ion Cristoiu, Alex Ștefănescu, Ion Roșioru, Corneliu Ștefan, Vlad Sorianu, Gheorghe Iova, Mariana Ionescu, Mircea Dinutz, Ana Blandiana, Făruș Neagu, Al. Piru, Valeriu Râpeanu,Mihai Ungheanu, Geo Vasile, Gabriel Rusu, Alex Oproescu.

Constantin Marafet – n. la 16 mai 1961, com. Buda,  jud. Buzău, fiul lui Toader şi al Linei. Urmează cursurile şcolii generale din comuna natală. Liceul Industrial nr. 6, Buzău. Licenţiat în Istorie. Preşedinte al cenaclurilor (1986-1990) Al. Sihleanu, Doina, Arthur Enăşescu. Debut In 16 ani, cu poezie, în Viaţa Buzăului (1977). Director fondator şi redactor-şef al revistelor: „Doina”, „Glas Rîmnicean”, „Pagini Rîmnicene”, „Arhipelag”, „Curentul de Rîmnic”, „Vitralii” (fondată, 2005}. Din 1997, editor, fondator şi director al Editurii Rafet (Rîmnicu Sărat), editînd şi tipărind cărţi ale unor scriitori de marcă din ţară şi străinătate.). Din 1977, prezent în diferite publicaţii şi reviste: „Luceafărul”, „Literatorul”, „Destine”, „Amphitrion”, „Arhipelag”, „Oglinda literară”, „Cronica Română”,  ,,Convorbirii literare”, ,,Luceafărul de dimineață”, „Rencontres Européennes” (Franţa), „AGERO” (Stuttgart), „Literatura şi arta”, (Chişinău); „Basarabia literară” (Chişinău); „Lumină lină” (New York), „Meridianul Românesc” (USA), „Univers românesc” (Bruxelles), „Universul românesc” (Spania), „DIE BRUCKE” (Germania) etc. Autor a peste 35 de volume de poezie, istorie literară, monografii. Numeroase premii pentru poezie. Cetăţean de onoare al comunei Buda, judeţul Buzău. Cetăţean de onoare al oraşului Edineţ, Republica Moldova. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

Număr de vizualizări :1445


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro