Literatura română, reprezentată consistent la Livre Paris 2016

mart. 21st, 2016 | By | Category: Postcard

Avangarda, aventura traducerii, exilul, corespondenţele culturale româno-franceze au fost teme recurente ale întâlnirilor derulate într-un ritm susţinut la Salonul de Carte din Capitala Franţei (redenumit din acest an Livre Paris), desfăşurat în perioada 17–20 martie 2016.

De la Eminescu, a cărui publicare în franceză, într-o nouă traducere semnată de Jean-Louis Courriol, a fost considerată de editorul Jerome Carassou (Editions Non-Lieu) drept  „un imperativ“, până la Răzvan Rădulescu, al cărui roman, Teodosie cel Mic, tradus de Philippe Loubière, a fost descris de editoarea Laure Leroy (Éditions Zulma) drept o combinaţie de Tim Burton şi Macchiaveli, prezentările de carte au acoperit, cuprinzător şi elocvent, un secol şi jumătate de literatură română.

Norman Manea a fost protagonistul a două dezbateri focalizate asupra relaţiei dintre exil şi creaţie. Alături de publicistul Antoine Spire, jurnalista Cristina Hermeziu şi traducătorul Nicolas Cavaillès, scriitorul a vorbit, la întâlnirea găzduită de Salle Connexion din cadrul Salonului, despre volumul Les tiroirs de l’exil. Dialogue avec Leon Volovici, apărut în 2015 la Editions Le Bord de l’eau. A doua zi, la standul României, Norman Manea a evocat cele două exiluri trăite şi impactul lor asupra devenirii sale artistice – deportarea în Transnistria, la vârsta de cinci ani, şi părăsirea României, la 50 de ani, un exil „nedorit, dar asumat (…), tragic, dar şi, ca orice tragedie, cu un element burlesc“. Autor menţionat frecvent drept candidat important la Premiul Nobel pentru Literatură, Norman Mana a mai vorbit despre dragostea sa pentru limba română, „cel mai frumos cadou pe care mi l-a făcut existenţa“ şi despre viaţa de scriitor la New York, „capitala dada a exilaţilor lumii“.

Paul Goma, altă personalitate marcantă a diasporei româneşti, a fost omagiat, în prima seară a Salonului, în cadrul unei întâlniri pe marginea cărţii Destinul unui disident de Mariana Sipoş, apreciată de preşedintele ICR, Radu Boroianu, drept „o carte excepţională  despre un om complet al epocii sale“.

Animaţia a atins cote maxime, la standul României, unde a avut loc performance-ul Larmoire de textes, prilejuit de apariţia cărţii omonime la editura Transignum, care a împletit textele poetei Helene Cixous şi coregrafia semnată de Isabelle Maurel, un eveniment care a evidenţiat, după spusele creatoarei şi editoarei Wanda Mihuleac, „mizele poetice şi politice ale vestimentaţiei“. Un alt moment dinamic din cadrul programului românesc a fost prezentarea cărţii-obiect „non-liniare şi non-euclidiene“ dedicate aniversărilor Dada şi Brâncuşi de artistul Cristian Todié, un proiect sprijinit de BRD-Société Générale.

Abordările academice nu au lipsit din programul României de la Livre Paris: Histoire de la Transylvanie, apărută la Editions Rafael de Surtis, tratează, potrivit prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop, coordonator al lucrării alături de prof.univ.dr. Ioan Bolovan, un spaţiu şi o istorie cât se poate de relevante pentru evoluţiile actuale din Europa. Apariţia în Franţa a lucrării Cioran, une mythologie de l’inachevé (Editions Le Soupirail, 2016), semnată de acad. Eugen Simion, reprezintă, în opinia traducătorului ei, scriitorul Virgil Tănase, un excelent „demers de diplomaţie culturală“.

Pentru Lucian Raicu (ale cărui Cent lettres de Paris, Editions L’Harmattan, şi 111 scrisori din Paris, Editura ICR, au fost lansate la Livre Paris 2016), critica a fost, potrivit moderatorului Petre Răileanu „un mod de viaţă, aşa cum poezia e un mod de viaţă pentru unii poeţi“.

Programul românesc a cuprins dezbateri și numeroase lansări de carte, cu invitați francezi și români de prestigiu.

O dezbatere cu tema « Et si au commencement était le verbe Traduire? », organizată în parteneriat cu Asociația pentru promovarea traducerii literare și Colegiul internațional al traducătorilor literari (Arles, Franța), moderată de Bogdan Ghiu, i-a reunit pe Sophie Benech (traducătoare), Laure Hinkel (traducătoare), Dieter Hornig (traductolog, profesor la Université Paris VIII), Santiago Artozqui (traducător, președinte ATLAS – Association pour la promotion de la traduction littéraire), Jörn Cambreleng (director, Collège international des traducteurs littéraires) și Florica Courriol (traducător). Cu prilejul Zilei internaționale a poeziei, celebrată pe 21 martie, duminică seara a avut loc o dezbatere pornind de la întrebarea-afirmație a lui Saint John Perse „« Et c’est assez, pour le poète, d’être la mauvaise conscience de son temps »?ˮ, eveniment la care au participat Horia Bădescu, Octavian Soviany, Maria Pilchin, Egyed Emese și Dinu Flămând.

Au fost lansate cărți de autori români publicate în ultimul an în Franța prin programele de traducere derulate de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR (Adam et Eve de Liviu Rebreanu; Éditions Cambourakis, Le Marchand de premières phrases de Matei Vișniec, Éditions Acte Sud, traducătoare: Laure Hinkel; Teodosie le Petit de Răzvan Rădulescu, Éditions Zulma, traducător: Philippe Loubière;Contes. Souvenirs d’enfance. Histoires de Ion Creangă, Editions L’Harmattan, traducătoare: Dominique Ilea; Cioran, une mythologie de l’inachevé de Eugen Simion, Éditions Le Supirail, traducător: Virgil Tănase; La ventolière en plastique de Marius Chivu, Editions MEO, traducătoare: Fanny Chartres), dar și traduceri apărute în afara programelor ICR (Histoire de la Transylvanie de Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan, La Roulette Russe de Horia Bădescu ș.a.).

Aflat la cea de a 36-a ediție, Salon du Livre este un târg dedicat profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franța şi din lume, deschis totodată publicului larg. Cu 45 de expozanţi internaţionali, 200.000 de vizitatori estimaţi, 3000 de autori prezenţi pentru întâlniri cu publicul, Salonul s-a bucurat de o maximă vizibilitate în media franceze.

Potrivit reprezentanţilor librăriei partenere, Libris Braşov, cele mai solicitate cărţi au fost
Norman Manea, Les tiroirs de l’exil, Dialogue avec Leon Volovici (Éditions Le Bord de l’eau) şi Matei Visniec, Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele/ Le bonhomme de neige qui voulait rencontrer le soleil (Editura Arthur, ediţie bilingvă).

De asemenea, vineri, 18 martie 2016, Radu Boroianu, președintele ICR, și Vincent Monadé, președintele CNL (Centrul Național al Cărții) din Franța, au semnat, la Salonul de Carte de la Paris, un acord de parteneriat între Institutul Cultural Român și Centre National du Livre. Ceremonia semnării documentului a avut loc la standul CNL, de la ora 10.30.

Acordul, încheiat pentru o perioadă de trei ani, vizează consolidarea cooperării franco-române în domeniul editorial și, în particular, al traducerilor, printr-o colaborare extinsă între Centrul Național al Cărții din cadrul ICR și Centre National du Livre, instituția omoloagă din Franța. Cele două instituții vor coorganiza un seminar destinat traducătorilor, urmat de sejururi de lucru în Franța pentru traducătorii selectați și publicarea, cu sprijinul CNL, a traducerilor realizate în decursul proiectului. Părțile semnatare se angajează să stimuleze, prin proiectele susținute, schimburile economice și culturale în sectorul cărții și în sfera lecturii, facilitând legăturile dintre profesioniștii din domeniu (autori, traducători, editori, distribuitori, librari și bibliotecari) din cele două țări.

Ţara invitată de onoare la ediţia 2016 a fost Coreea de Sud.

Sponsori ai prezenței românești la Salon du Livre:

BRD- Société Générale, Kandia, VINARTE

Parteneri: Ministerul Culturii, Libris

Număr de vizualizări :534


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro