Teodor Dună, Ana Donțu, Alexandru Voicescu, Laurențiu Malomfălean și Vlad Drăgoi, premiații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2015

Jan 15th, 2016 | By | Category: Proiecte

GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 și-a premiat câștigătorii vineri, 15 ianuarie 2016, de Ziua Culturii Naţionale. Poetul Teodor Dună a primit Premiul pentru Cartea de Poezie a Anului 2015, volumul  ”obiecte umane”, Editura Cartea Românească, fiind considerat de către juriu cea mai valoroasă carte de poezie apărută anul trecut. Ana Donțu a fost desemnată Tânărul poet al anului 2015, pentru ”Cadrul 25”, Editura Max Blecher, premiul pentru proză i-a revenit lui Alexandru Voicescu pentru ”Malad”, carte apărută la Editura Herg Benet, iar Laurențiu Malomfălean este Tânărul critic al anului 2015 pentru lucrarea sa ”Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii”, Editura Tracus Arte. Dintre toți cei pe care i-au nominalizat la secțiunile din concurs, membrii juriului au ales și Tânărul scriitor al anului 2015, Vlad Drăgoi primind această distincție pentru cartea ”Eschiva”, Cartea Românească. Membrii juriului din acest an au fost tinerii critici literari, la rândul lor laureați ai unor ediții anterioare ale Galei: Bianca Burța-Cernat, Mihai Iovănel și Andrei Terian. Organizatori: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART şi Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, cu sprijinul financiar al ICR şi al AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional). Partenerii programului au fost OPERA SCRISĂ.RO-societate de gestiune a drepturilor de autor şi APLER – Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România. Gala Tinerilor Scriitori a fost transmisă în direct pe Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru),  coproducătorul evenimentului. AgențiadeCarte.ro a fost partener media. Scriitorul Dan Mircea Cipariu a fost moderatorul evenimentului, revenindu-i sarcina de a prezenta și invitații speciali: ” ”Mircea Tiberian. un prieten și un rezoneur al poeziei, care în această după-amiază ne va propune câteva sonuri eminesciene şi de Bucureşti interbelic, alături de o voce specială și o prezență fermecătoare, Nadia Trohin.”

Ana Donțu – Premiul Tânărul poet al anului 2015

Premiul pentru Tânărul poet al anului 2015 a fost oferit de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureşti. ”Sunt onorat că pot să înmânez premiul de debut și de fiecare dată când pot să susțin tinerii o fac cu inima împăcată. MNLR este în pribegie, dar facem lucruri acolo unde găsim spațiu și inimă deschisă”, a spus Ioan Cristescu.

Criticul literar Bianca Burța-Cernat a făce un laudatio celui pe care juriul l-a ales drept cel mai bun poet al anului trecut. ”Sunt onorată la rândul meu să particip în această seară pentru a treia oară ca membru al juriului care decernează aceste premii. Domnul Ioan Cristescu a anticipat foarte bine, mărind puțin suspansul. A devenit o mică banalitate că producția de poezie la categoria de vârstă sub 35 de ani stă foarte bine, am avut foarte multe cărți remarcabile, ne-a fost foarte greu să ne decidem pentru un poet. Este vorba despre o poetă, de fapt. Mai fac o considerație: după 2000, poezia scrisă de autoare, o poezie feminină, e foarte interesant ilustrată. Poate că nu e întâmplător faptul că cele mai interesante voci din ultimul timp sunt voci ale unor poete. O premiem pe Ana Donțu, cu ”Cadrul 25”, Editura Max Blecher. Cred că deja titlul vă incită. Este, să-i spunem, o poezie minimalistă și cotidianistă. Și aici fac o paranteză: a nu se pune o anatemă poeziei minimaliste. Aici avem de a face cu o formulă de minimalism cu totul specială. Ana Donțu prezintă o realitate de zi cu zi proiectată de noi pe toate ecranele. Poezia Anei Donțu e o poezie care mizează pe o forță a notației, dar și o fluiditate a imaginilor.

”Mulțumesc doamnei Bianca Burța-Cernat pentru prezentare. Este importantă pentru mine această confirmare și mă bucur foarte tare să fiu prezentă la acest eveniment”, a spus laureata.

Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe reviste („Echinox”, „Corpul T”, „Hyperion”) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES. Volumul său de debut, Cadrul 25 (Casa de Editură Max Blecher, 2015) a apărut ca urmare a câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț.

Cadrul 25 e o poezie a distanțelor. De la mână la întrerupător, de la un perete la celălalt, de la fetița care sare din pom la femeia obsedată de ceea ce se ascunde în propria gândire, distanța dintre blocuri, dintre o clipă și alta. O poezie care trece ușor la eu, tu sau noi, dar care se bazează nu pe mântuirea adusă de ceilalți, ci pe propria supraviețuire, pe autocontrol și introspecție. De la un grupaj la altul, volumul Anei Donțu explorează alt spațiu, cu o siguranță aproape chirurgicală, se operează în interior, în exterior, în relațiile cu lumea, cu lumina, cu umbra. Un debut matur, în care timiditatea poate avea doar expresie poetică («lumina care a ţâșnit din bec / m-a făcut să-mi fie rușine»), restul fiind curaj, precizie, poezie.” (Moni Stănilă)

Nominalizări la această categorie:

Ionelia Cristea, Noaptea de gardă, Cartea Românească

Andrei Doboș, Valea rea, Cartea Românească

Ana Donţu, Cadrul 25, Max Blecher

Vlad Drăgoi, Eschiva, Cartea Românească

Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinții-n spinare și adio, Tracus Arte

Aura Maru, du-te free, Cartier

Alexandru Voicescu – Premiul Tânărul prozator al anului 2015

Directorul Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, Mireille Rădoi, a înmânat premiul pentru tânărul prozator al anului trecut.

”Mulțumesc tuturor celor care se află aici. Suntem foarte fericiți să găzduim pentru a treia oară acest eveniment, din postura de cea mai bună bibliotecă a anului 2015, titlu acordat de APLER în noiembrie 2015. Ne bucurăm să facem acest lucru în spațiul în care vibrează încă vocea lui George Călinescu, Tudor Vianu sau alte voci copleștioare ale culturii române”, a spus Mireille Rădoi.

Criticul literar Mihai Iovănel, membru al juriului, a explicat alegerea: ”Spre deosebire de secțiunea de poezie, secțiunea de proză este de obicei cea mai dificilă, dintr-un motiv foarte simplu: dacă poezia poate fi scrisă performant la orice vârstă, pentru proză este greu să identifici un prozator foarte bun sub 35 de ani. Din fericire există și excepții, așa că în fiecare an am putut alinia cel puțin trei prozatori buni. Andrei Mocuța, deși are doar 30 de ani, are deja o experiență de 10 ani de prozator, poet și critic. Flaviu Ardelean este unul din cei mai buni prozatori de SF, iar Alexandru Voicescu este un debutant care a publicat un thriller al cărui decor este unul emoțional, cu un subtext ocult. Premiul merge către el pentru modul relaxat în care se mișcă în interiorul convenției numită thriller și considerată literatură de consum și pentru felul palpitant în care mixează anumite elemente, cum ar fi romgleza coorporatistă. Profit de faptul că e aici pentru a aminti faptul că e directorul editurii Herg Benet. Pe lista nominalizaților erau vreo 5-6 cărți de la Herg Benet și a trebuit să mai reducem din ele, să nu bată la ochi”, a spus Iovănel, pe un ton de glumă.

Alexandru Voicescu a urcat pe scena Galei Tinerilor Scriitori pentru a-și primi premiul. ”Mulțumesc foarte mult. Când am aflat nominalizările nu eram pe fază și a venit cineva și m-a felicitat pentru nominalizare. Nici nu-mi trecuse prin cap că pot ajunge pe o scenă prestigioasă a culturii române, pentru că sunt debutant. Fiind debutant probabil că am reușit să atrag atenția membrilor juriului și le mulțumesc pentru premiu.”

Alexandru Voicescu (n. 17.10.1980, București) a urmat studii juridice, completate în paralel cu o licență în deconstructivism pascalian, patristică și antropologie culturală, susținută la Facultatea de Filosofie a Universității București. Frecventează cursurile de Master în publicitate la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și lucrează timp de 8 ani în advertising, pe poziții de art director, copywriter și creative director. În 2010, fondează editura Herg Benet, al cărei coordonator este și în prezent, supervizând publicarea a peste 150 de cărți de literatură română contemporană.

”Malad” este romanul său de debut.

“Credința mea, care apare în filigran și în acest splendid roman, este că nu înțelegem nimic nici din viață și lume, nici din literatură, dacă operăm cu conceptele clasice de realitate și biografie. Pentru mine, literatura este întotdeauna realistă și autobiografică, pentru că prin realitate nu înțeleg numai lumea obiectuală, ci și pe cea simbolică și cyberspațială, iar din biografie nu fac parte numai evenimentele, ci și fantasmele, amintirile, jocurile imaginației. Ceva este real și autobiografic, indiferent  în ce plan al lumii globale s-ar fi petrecut, indiferent că e de ordin fizic sau meta-fizic. Așa stau lucrurile și în romanul lui Alex, care îmi place foarte mult și la lectura căruia nu doar îndemn, dar aș putea spune că instig!” (Liviu Antonesei)

Nominalizați la această categorie:

Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoară roșie, Herg Benet

Andrei Mocuța, Literatura, Tracus Arte

Alexandru Voicescu, Malad, Herg Benet

Laurențiu Malomfălean – Premiul Tânărul critic al anului 2015

Bianca Burța-Cernat este cea care a înmânat premiul, dar care a și explicat decizia juriului. ”Categoria asta este, de asemenea, foarte bine reprezentată în ultimii ani. Și aici am avut dificultăți în a alege. Și anul acesta și în alți ani. Pentru că avem pe lista de nominalizați numai volume foarte consistente. Nu sunt doar teze de doctorat, ci sunt cărți pe care le citim cu plăcere și pe care le consultăm cu folos. Premiem în această seară cartea unui tânăr critic pe care îl cunoaștem și pentru publicistica sa. El a colaborat la mai multe reviste. Astăzi ne așează pe masă o carte cu un titlu care nu e foarte ușor de reținut, dar care, în același timp, nu poate să nu ne trezească o anumită curiozitate. Laurențiu Malomfălean ne propune să folosim termeni precum hipermodernism și hipermodernitate.”

”Mulțumesc doamnei Bianca Burța-Cernat pentru prezentare. A intrat în detaliile cărții mele. Mulțumesc juriului pentru nominalizare. M-am simțit extrem de onorat. Mulțumesc editurii  și îmi mulțumesc mie. Îmi e greu să mă consider critic literar, dar dacă juriul mi-a acordat acest premiu, de acum mă pot considerat critic”, a spus Laurențiu malomfălean pe scena Galei Tinerilor Scriitori.

Laurenţiu Malomfălean s-a născut în 1986 (localitatea Râu Sadului, judeţul Sibiu). Eseist. Absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, specializarea Română – Literatură Comparată (2008). Redactor la revista Echinox (2007-2010). Masterat în Istoria imaginilor – Istoria ideilor (2010). Din 2014, doctor în filologie cu teza Imaginarul oniric hipermodern. Visul în literatura perioadei 1968-2001 (coordonator prof. univ. dr. Corin Braga). Participări la numeroase conferinţe internaţionale – în Franţa, Elveţia şi România. Publică studii de specialitate în reviste academice precum Caietele Echinox, Dreaming. Journal of the International Association for the Study of Dreams, Transylvanian Review, dar şi poeme, proză sau cronică de carte – în Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Cultura, Apostrof, Observator cultural, ori pe bookaholic.ro. A tradus din limba franceză volumele: Auguste de Gérando, Transilvania şi locuitorii săi (tomul I), Hubert Reeves, Universul explicat nepoţilor mei, respectiv Élisa Brune, Cu moartea în suflet. Cioran-tango. Triplu debut editorial, cu Nocturnalul „postmodern”. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, De la Prometeu la Narcis. 9 studii de literatură comparată şi Lunile criticii literare. Ducând lipsă de şalvari (2015).

Nominalizați la această categorie:

Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Cartea Românească

Laurențiu Malomfălean, Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, Tracus Arte

Ionuț Miloi, Cealaltă poveste. O poetică a rescrierii în literatura română contemporană, Casa Cărții de Știință

Vlad Drăgoi – Premiul Tânărul scriitor al anului 2015

Criticul literar Mihai Iovănel a oferit premiul, care a mers la poetul Vlad Drăgoi. ”Prin acest premiu nu premiem neapărat pe autorul celui mai bun volum al anului ci premiem un autor care are ceva deosebit. Deși e evident că are un volum foarte bun. În primul rând este poet. Secțiunea de poezie din acest an a fost foarte bună. Vlad Drăgoi este reprezentantul unei generații, postdouămiistă, o generație excelentă, care în raport cu generația care o precede este ca muzica acustică față de muzica electrică, fără a valoriza”, a spus Mihai Iovănel.

Vlad Drăgoi (n. 1987) – A urmat cursurile Facultății de Litere din Brașov. A debutat cu volumul de proză Istoria artelor sau memoriile unui veleitar incognito, la editura ieșeană Lumen, în 2009. În 2013 a urmat volumul de poezie Metode, la Casa de Editură Max Blecher, nominalizat la categoria Tînărul poet al anului 2013. Eschiva, publicat în 2015, la editura Cartea Românească, este al doilea său volum de poezie.

”Ce se întâmplă aici, și lucrul acesta a fost remarcat de toți cei care au citit noul volum, este ca sub acest trup uman acoperit de laceratii si cicatrici ale imoralitatii se ascunde o melancolie cautata mereu, parca unica salvare. Acel gol din piept, care revine obsedant in noile poeme este cultivat cu indarjire – parca ultima reduta a umanitatii. Este aici, dupa cum remarca Radu Andriescu, o sinceritate ce implica infinite riscuri, o combinatie de reflexiv si tranzitiv: o confesiune a criminalului care se incapataneaza sa-si expuna, in ciuda unei sentinte deja pronuntate, motivele, demonstrand pe parcurs ca ceea ce-l mana-n lupta, in fond, este intoleranta la ipocrizie.” (Bogdan-Alexandru Stănescu, Suplimentul de cultură)

Premiul cartea de Poezie a anului 2015 – Teodor Dună, ”obiecte umane”, un premiu în valoare de 3 000 lei oferit de ICR.

Radu Boroianu, președintele ICR a fost prezent în sală și a ținut să înmâneze acest premiu, începând intervenția sa prin recitarea uneia dintre poeziile pe care le-a descoperit în acest nou volum al lui Teodor Dună. ”Dați-mi voie să vă citesc una dintre poeziile care se află în această carte. Îl găsesc pe tânărul Dună ușor melancolic, dacă nu fundamental trist. Sper ca lucrurile să se schimbe. Oricum, ICR se va ocupa să traducă și să ducă acești tineri scriitori și în alte părți, să nu rămânem doar cu optzeciștii”.

Biancăi Burța-Cernat i-a revenit ocazia de a vorbi despre carte și poet. ”Vreau să precizez că nu voi spune câteva cuvinte despre cartea premiată doar în calitate de critic ci și de cititor. Sunt o cititoare de poezie foarte cusurgie, dacă e vorba de literatură contemporană. Nu-mi plac foarte multe dintre cărțile de poezie care se scriu azi. Pe majoritatea le arunc într-un colț și nu le mai recitesc. Cartea pe care o premiem azi este una dintre cărțile de așezat în raftul cu volume pe care le păstrez. Nu spun aceste lucruri convențional.

Sunt acord cu recomandarea Simonei Sora, care spune că e vorba de o lume cu totul nouă. Este și unul din motivele pentru care am ales să acordăm premiul cărții lui Dună. În anii anteriori am acordat acest titlu unor poeți de mult consacrați. Premiem a doua oară un autor tânăr, pe care îl puteam avea în vedere la categoria tânărului poet al anului sau tânărului scriitor al anului, dar merită mai mult. E poezia unui autor matur. E o poezie care, și aici e nota particulară, nu ocolește metafora, nu ocolește metafizicul (termen alungat din vocabularul criticilor în ultimii ani), nu face aceste lucruri în răspăr ci pentru că este modul său natural de a scrie”, a spus criticul literar.

Poetul Teodor Dună a oferit un moment plin de emoție celor din sală: „Cum cel care vă vorbește acum nu are aproape nici o legătură cu cel care a scris obiecte umane, îmi permit să vă comunic ce mi-a zis «cartea anului» dând din coperte, într-un fel de limbaj morse. obiecte umane mi-a spus că azi e, în sfârșit, fericită, că de-acum va fi mai mult umană decât obiectuală și că multe dintre fricile ei au dispărut și că mi le lasă doar mie. Și mi-a mai spus că vrea neapărat să-i mulțumească pentru asta juriului. Vă mulțumim, deci, împreună, pentru acest premiu atât de important.”

Laureaţii de până acum ai acestui prestigios premiu sunt Ioan Mureşan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014) şi Octavian Soviany (2015).

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară.

“În obiecte umane, principiul poetic e o imagine desfășurată în avalanșă, o notație ce merge în catastrofă și care sare imediat într-un scenariu fantasmatic dus regulat, la rându-i, în parabolă. Notația transformată în vedenie, cam ca la Ion Mureșan, proiectează un film de concrete anxioase și de peripeții în metafizic, nonșalant relatate. Căci într-acolo se uită – și acolo vede – Teodor Dună, poet cu o forță imaginativă eruptivă, dar ritualizată. Iar de văzut vede și el cum „cadavrele se descompun” și face reportajul – nu clinic însă, ci fantasmatic – al unei agonii. Totul într-o materialitate imaginativă și o acuitate existențială proprii doar poeților cu viziune.” (Al. Cistelecan)

“Pentru suprarealiști, obiectele sunt forțe demonice, acumulări oarbe de materie în spațiu și timp. Pentru neoexpresionistul Teodor Dună, obiectele sunt corpuri care mimează viața, care se joacă „de-a viul“ în toate lumile posibile. Ca în Comala lui Juan Rulfo, obiectele umane ale lui Dună se fac și se desfac în acord cu propriile legi interioare, visează și iubesc „la 1000 de metri dedesubt“, cartografiază „viața de sub unghii“ și „spațiile amneziei“, prospectează „tărâmul kauf“ și „groapa adâncă din piept“. Comala lui Dună e însă și lumea în care înaintezi, mereu de la capăt, prin formele poeziei, și ea un trup viu care se mișcă și se transformă. O lume cu totul nouă, care nu seamănă cu nimic din ce putem citi azi în poezia românească și în care Teodor Dună este pe cât de singur, pe atât de adevărat.” (Simona Sora)

Gala Tinerilor Scriitori s-a bucurat de microrecitalul oferit de Mircea Tiberian și Nadia Trohin, ei fiind și cei care au încheiat, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, ediția a VI-a a evenimentului.

Dorina CIOPLEA

foto: Florin CONSTANTINESCU

vizualizari: 1786


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro