La un click distanţă
iul. 13th, 2015 | By admin
Cunoaşteţi formula. Reprezintă ideologia virtuală. E modalitatea care ilustrează lăcomia pentru cunoaştere. Depune mărturie pentru creşterea proceselor intelectuale. Dar ascunde şi pericolul de a transforma un mijloc în scop. Cartea nu a cedat. Dar competiţia între „lectură” şi „accesare” a trecut de turnantă. Click-ul merge la sursă (sau cel puţin aşa promite). Răsfoitul paginilor dublează efortul cognitiv. Constatăm că răbdarea şi puterea de concentrare au scăzut. Ştim şi că e-book-ul poate fi scanat de privirea noastră. Numai că browse-ul electronic permite căutarea directă după cuvinte-cheie. Destinaţia pare certă.
Toate operaţiunile virtuale sunt după chipul şi asemănarea societăţii supraspecializate de azi. Internetul e o enciclopedie. Însă folosirea lui devine mărginită, pierdută printre referinţe (uneori îndoielnice), curiozităţi secundare (faţă de profilul specific al utilizatorului) şi note de subsol. Riscul e să rătăcim printre date. O cauză des întâlnită pentru această disfuncţie ar fi că internetul dispune de prea multe instrucţiuni explicite de găsire. Pe internet puţini sunt „căutătorii”. Ei se profesionalizează, fără să se gândească la asta, într-un mediu dominat de informaţia rapidă, nu totdeauna de primă mână. Bunul comun din piaţa virtuală seamănă cu prejucăţi de tipul „românii se trag din daci şi din romani”, de parcă populaţia autohtonă din anul 106, când Traian l-a învins pe Decebal, era pură, iar romanii proveneau din Peninsula Italică. Or, prin romani trebuie să înţelegem cetăţeni ai Imperiului.
