Cronică la cartea „Despre cum nu am ratat o literatură grozavă” de Angela Baciu

apr. 6th, 2015 | By | Category: Postcard

„Despre cum nu am ratat o literatură grozavă”: prietenia nu trebuie să dispară, în lumea în care dispar reviste, dispar tirajele îndestulătoare, dispar cărți, dispare măsura buneicredințe, dispar epistole, dispar oamenii frumoși. Cartea de față, „Despre cum nu am ratat o literatură grozavă”, pe care Editura Junimea a lansat-o la Târgul de Carte, Arte și Muzică, LIBREX 2015, Iași, pe 14 martie, şi la a cărei lansare am participat cu un cuvânt de prezentare, este animată de dorinţa autoarei de a supune atenţiei întâlnirile sale cu mari scriitori romani contemporani, întâlniri așezate sub zodia prieteniei literare. Este o carte scrisă cu har, despre oamenii care fac literatura română prin harul scrisului lor. Este o carte a vieților celor ce par făcuți din cuvinte. O carte de confesiuni și de empatii cu omenescul cel mai pur, ce vine odată cu mărturia despre prețul vieții încredințată autoarei de scriitori care, adesea, prin boema sau depresia lor de supraviețuire, pot părea publicului niște super-oameni. O carte-lume, în care scriitorii români contemporani se mișcă natural, părăsind veșmântul de protecție al costumului de scenă, intrând cumva în papucii și halatul, aromele, gusturile și luminile tainice din cămări și șemineuri ce le încălzesc camera de lucru, ungherele inimii, cămările sufletului. O apariţie cu valoare documentara şi memorialistica notabilă, în care, peste decenii, cercetătorii vor iscodi pentru a da de urma cutărui sau cutărui detaliu surprinzător despre viețile scriitorilor ce au trăit și au scris chiar în vremea coliziunii dintre civilizația Gutenberg și civilizația infomațională și digitală, când capitalul de scrisori, de mărturii scrise pe suport de hârtie a fost radical înlocuit de computer, una din consecințe fiind pierderea iremediabilă a mărturiilor reale despre viața autorilor.

Volumul Angelei Baciu reprezintă o realizare notabilă, pe care Uniunea Scriitorilor din România ar putea să o adauge bunelor sale practici și iniţiative de marketing pentru literatura romană şi pentru scriitorii ei, în condiţiile în care literatura, cultura şi educaţia traversează astăzi un con de umbră, iar profesia de scriitor este minimalizata şi denigrata.

Pledoariile pentru valoarea acestui demers inclus în carte au fost susținute de mulți dintre protagoniștii dialogurilor:

“Un volum de interviuri este oricând binevenit, deoarece aduce în fată probleme pe care, de multe ori, cititorii nu le cunosc şi care îi jută să intre în lumea ascunsă a literaturii. La aceasta contribuie, în primul rând, cel care formulază chestionarul şi care, precum dumneavoastră, se bazează pe o cunoaştere aprofundată Şi adecvată a respondentului.” (Prof. univ. Dr. Dan Mănucă, UAIC, Iaşi)

“Cinste autoarei acestor convorbiri, pentru că, prin străduinţa ei, cititorii ne pot vedea aşa cum suntem , nu cum am vrea să fim…” (Adrian Popescu, Cluj )

”Şi cartea de faţă este un fel de jurnal, dar nu personal, ci al timpului sau mai exact al personalităţilor în timp, ceea ce e cu totul altceva. Nu pot decât să mă alătur celor care vă felicită şi să întorc spatele celor care vă critică din rea credinţă sau invidie!… Cu siguranță atacurile sunt anteprogramate ca și exagerările de altfel. Important însă este faptul că acestă carte să-și găsescă cititorii, să-și găsească criticii care la rândul lor să-și găsească din nou cititorii…Eu ca scriitor și traducător mă simt măgulit să apar între coperțile acestei cărți – a unei autoare căreia i-am acordat încrederea în urmă cu două decenii – fără a fi „cenzurat“ sau fără a mi se întoarcă frazele în gură precum mi s-a întâmplat de nenumărate ori, și nu numai mie! O admir pe autoare nu numai pentru opera ei, ci mai ales pentru deosebitul ei angajament pentru cultură, pentru deosebită activitate pe care o face în Galați și pentru străduința de a duce tot mai departe valorile real existente în România!” (Cristian W. Schenk, Germania)

Structura cărții oferă un dialog proiectiv, de la timpul prezent, către cel trecut. Astfel, în capitolul întâi sunt incluse dialogurile cu scriitorii aflați în viață: „ASTĂZI, ANGELA BACIU în Interviuri la cafea: NORA IUGA, NORMAN MANEA, CONSTANTIN ABALUTA, ANA BLANDIANA, LIVIU ANTONESEI, LEO BUTNARU, ADRIAN POPESCU, ADRIAN ALUI GHEORGHE, CRISTIAN W.SCHENK, IOANA PÂRVULESCU, LUCIAN VASILIU, GELLU DORIAN, DANIEL CORBU, MIHAIL GALATANU, THEODOR CODREANU, GEORGE VULTURESCU, ION CRISTOFOR, ANGELA FURTUNA, DAN MÂNUCĂ, DAN MIRCEA CIPARIU, NICOLAE GRIGORE MARASANU, PAULINA POPA, HORIA GÂRBEA, ŞERBAN CODRIN, ŞTEFAN ION GHILIMESCU, VASILE BAGHIU, GEORGE VULTURESCU, ADRIAN MUNTEANU, MIHAELA ALBU, ADRIAN GRAUENFELS, BALAZS ATTILA, CRISTINA RHEA, CONSTANTIN FROSIN”…Volumele ulterioare vor include multe alte nume, după cum anunță autoarea, care nu se află la primul, ci la al cincilea volum de dialoguri și portrete.
Capitolul al doilea este un remember, readucând în fața cititorilor efigia unor mari creatori, despre a căror dipariție adesea nici nu am luat seamă cum se cuvine, căci timpurile sunt alerte… – ” Îți mai aduci aminte, Doamnă, ANGELA BACIU, în dialog cu regretaţii: NINA CASSIAN, GEORGE ASTALOS, CONSTANTIN CIOPRAGA, DAN ALEXANDRU CONDEESCU, EMIL IORDACHE, CEZAR IVANESCU, EMIL MANU, FĂNUŞ NEAGU, CORNEL REGMAN, ION ROTARU, MIRCEA SANTIMBREANU, MIRCEA HORIA SIMIONESCU, RADU G.ȚEPOSU, LAURENŢIU ULICI, MIRCEA ZACIU”…Capitol mai scurt, alert și marcat de nostalgii, adăugând cărții un frison.
Capitoul al treilea include exerciții de sinceritate, mizând  nostalgie și pe introspeție… –Așa cum i-am cunoscut incită la o călătorie făcută în laboratorul unei doamne care, în ciuda dezinvolturii și a atractivității, cunoaște mai ales partea de purgatoriu și de suferință a condiției umane, dar o sfidează prin forța unui caracter nobil și prin frumusețea asumării unui final apoteotic de noblesse şi de prietenie literară. La finalul cărţii sale, Angela Baciu oferă una din cheile jocurilor sale și devoalează strategiile de abordare folosite,  mărturisind: „Cartea poate fi şi o poveste-experiment, poveste-joacă despre cum poţi să-l descoperi pe celălalt ascultându-l răbdător într-un fotoliu, privindu-i mişcările, siguranţa paşilor din propria casă, sau cum este privit de ceilalţi pe stradă, câte cuburi de zahăr pune într-o cafea, sau cum se descurca stângacii într-o lume de dreptaci. Jurnalistul şi scriitorul, faţă în faţă. Intervievator şi intervievat. Fiecare îl cunoaşte pe celălalt şi, pornind de la ideea prieteniei literare, se ajunge la descoperirea omului, artistului şi chiar a literaturii. Un univers cultural în câteva zeci de minute. Clipe magice, trăite live, deopotrivă cu cititorul. Toţi trei descoperim împreună cum se apropie oamenii prin dialog şi cuvânt, mărturisiri şi trăiri semnificative. O poveste-călătorie despre împliniri, credinţe, călătorii, mari iubiri şi dezamăgiri, despre cine poate primi Premiul Nobel, despre debuturi, amintiri din tinereţe şi spaime la bătrâneţe, repere în literatură, despre întâmplări uitate şi dialoguri cu cei plecaţi la îngeri, imaginate poate, despre nelinişti, melancolii …despre…ei, despre multe detalii din viața lor. Constat că şi aceasta este o carte încă neterminată, pentru că, se pare, arta conversaţiei naşte mereu dorinţa de a mai vorbi, de a mai întoarce o filă…după un dialog început timid în faţa unei ceşti de cafea vine altul, şi apoi altul…”
Da, prietenia literară poate fi hârtia de turnesol care scoate în evidenţă prezenţa inefabilă a acelor mici detalii din viaţa unui autor, detalii care, întocmai pepitelor de aur din nisipul fin, îl transformă pe creator într-un om deopotrivă obişnuit şi providenţial.

Pentru că, magistru alchimic, el face din viaţă, literatură, şi din literatură, propria existenţă, totul sub ochii uimiţi ai cititorilor, care învaţă, astfel, să trăiască prin poveştile altora, dar şi să citească propria viaţă în cheia unei poveşti nemaiauzite.

Nu este, oare, acesta, unul din miracolele pentru care merită să iubim literatura şi cărţile noastre de toate zilele, cât şi pe Măria Sa Scriitorul?

Angela FURTUNĂ

martie 2015

Număr de vizualizări :686


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro