Editorii cer eliminarea imediată a taxei pe cultură

feb. 23rd, 2015 | By | Category: Postcard

Noua taxă pe cultură va afecta ireversibil industria cărții din România iar cel mai mare risc constă în distrugerea specificului cultural național. Editorii fac de peste 15 ani eforturi  financiare proprii uriașe de a susține cultura națională, în absența unor strategii guvernamentale de salvare a domeniului. În acest context, noua taxă pe cultură va avea urmări grave pe toate planurile, mai ales în ce privește educația și instrucția noilor generații – conform statisticilor oficiale, din ce în ce mai îndepărtate de fenomenul lecturii și implicit de pregătirea profesională. În consecință, numărul de cărți – și așa foarte mic – se va reduce drastic, iar autorii tineri și debutanții vor avea mai puține șanse să ajungă la public. Acestea sunt concluziile Adunării Generale a Asociației Editorilor din România (AG AER) pe tema noii legi a Timbrului Cultural, aflată în prezent în dezbaterea Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților. Reprezentanții celor mai importante edituri din România, reuniți în AG AER pe 20 februarie 2015, au evaluat critic proiectul de lege 583/2014, a „timbrului cultural” care presupune că Uniunea Scriitorilor din România (USR) va primi câte un leu pentru fiecare exemplar de carte beletristică, atât românească dar și traduceri din alte literaturi sau cărți pentru copii, indiferent dacă volumul respectiv se va vinde sau nu și chiar dacă, de cele mai multe ori, aceste cărți nu sunt scrise de membrii USR. În plus, proiectul nu prevede pentru colectorul timbrului literar nicio destinație obligatorie pentru sumele încasate, cheltuirea lor fiind lăsată la discreția conducerii Uniunii Scriitorilor. Prezentăm în continuare câteva dintre concluziile asumate de către membrii AG AER.

Transformarea editurilor, a traducătorilor, scriitorilor nemembri USR și a cititorilor în finanțatori ai Uniunii Scriitorilor

După cum se știe, proiectul de lege presupune instituirea unui timbru forfetar de 1 leu care va fi colectat de către Uniunea Scriitorilor din România și care va duce la scumpirea tuturor cărților și, prin celelalte prevederi, la limitarea masivă a industriilor creative, cu toate că susținătorii legii afirmă că își doresc să sprijine cultura. Potrivit inițiatorilor proiectului – unii dintre ei membri USR și chiar cu funcții de conducere, editura trebuie să cheltuiască în avans pentru toate cărțile pe care le pune în vânzare, deoarece timbrul se achită pentru fiecare volum imprimat, nu vândut. Editorii vor fi astfel un fel de bancheri, avansând sume către colectorul timbrului și sperând apoi ca din vânzarea cărților să își recupereze acești bani într-un interval care merge și până la câțiva ani.

Scumpirea cărților = căderea vânzărilor

De fapt, pentru editorii din România această măsură va duce la scăderea drastică a vânzărilor și la perturbarea unei industrii care încă încearcă să se redreseze din criză. „În acest moment, piața de carte se află într-un echilibru extrem de fragil între prețul cărții (dat de investițiile și cheltuielile editorului) și puterea de cumpărare a publicului. Orice creștere de preț se va traduce astfel automat în pierdere de public și, implicit, de încasări”, a declarat Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România.

Librăriile vor fi blocate

Mai mult, cum în România mecanismul cel mai întâlnit în piața de carte este plata pe măsura vânzării, există riscul real al retururilor și al deteriorării fizice a cărților, aspecte pe care inițiatorii acestui proiect nu le-au luat deloc în considerare. Timbrarea întregului stoc de carte existent în rețeaua de librării din România ar reprezenta, de asemenea, o povară fatală pentru editori care va duce, prin retragerea stocului de carte, și la blocarea activității librăriilor. Efectul în cascadă este perturbarea rulajului financiar al editurilor, care nu vor avea garanția recuperării acestei investiții obligatorii și vor trebui să crească prețul final al cărții peste acel 1 leu prevăzut de lege. Mai mult, e de presupus că editorii vor fi mult mai circumspecți în a investi în autorii români, în special în cei tineri și/sau debutanți, ale căror cifre de vânzare sunt extrem de scăzute.

Încălcarea dreptului european

Membrii AER au mai fost de acord că noul timbru literar este o măsură în afara economiei de piață, gândită strict în beneficiul unei entități private – Uniunea Scriitorilor din România – care nu contribuie la piață decât într-o mică măsură, nu sprijină și nu reprezintă interesele celor pe care urmează să îi taxeze. Și cu toate că de sumele colectate de către aceste uniuni și asociații ar trebui să beneficieze orice creator, cei care nu sunt membri USR nu au niciun fel de beneficiu. Practic, este vorba despre un ajutor de stat mascat pentru că legea face ca statul să favorizeze o entitate privată din venituri obținute de la alte persoane private. Situația aceasta poate să genereze o procedură de infringement la adresa României pentru că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, orice ajutor de stat trebuie aprobat la Bruxelles. De asemenea, un alt principiu al dreptului european încălcat este cel al liberei circulații a bunurilor și serviciilor în Uniunea Europeană pentru că un autor străin tradus în România este suprataxat cu acest timbru cultural, în timp ce opera originală nu – o taxă similară neexistând în niciuna dintre țările europene.

Manipularea opiniei publice

De asemenea, editurile prezente au ținut să sublinieze parcursul nefiresc al calendarului standard prevăzut pentru adoptarea unei legi, precum și evidenta manipulare practicată de susținătorii legii. Astfel, proiectul a fost adoptat tacit de către Senat și a ajuns aproape de votul final în Camera Deputaților fără ca reprezentanții industriilor creative să fie consultați. După ce a intrat în atenția editorilor, organizatorilor de spectacole și producătorilor de fonograme, proiectul legii timbrului cultural a generat o mobilizare de forțe din toate segmentele societății – de la oameni simpli, la artiști, scriitori, editori și până la politicieni – care au înțeles să contracareze efectele nocive asupra întregului sector cultural pe care le va avea o astfel de lege. Dezbaterile televizate și declarațiile de presă nu înlocuiesc însă consultările obligatorii cu toate părțile pe care inițiatorii proiectului 583/2014 ar fi trebuit să le facă. Dacă ar fi avut aceste consultări, inițiatorii nu ar mai fi făcut cu atâta ușurință afirmații false ca „1 leu nu înseamnă nimic”, „cărțile costă 40-50 de lei, nu prea există cărți de 10 lei, 5 lei”, „editorii nu-și plătesc autorii și nu le declară tirajele”, „există o taxă similară și în alte țări UE” etc. Mai mult, în câteva rânduri, discursul celor direct interesați de votarea noii taxe pe cultură s-a apropiat primejdios de registrul stilistic al calomniei – „hoți”, „mint cu nerușinare” etc. – ceea ce demonstrează o lipsă regretabilă a celor mai elementare norme de discurs civilizat.

Adevăratele probleme ale pieței sunt altele

Editorii membri ai Asociației Editorilor au ajuns la concluzia că mecanismul Timbrului Cultural trebuie eliminat și este nevoie ca în continuare să fie explicat caracterul anti-cultural al acestei legi nu doar politicienilor care au inițiat-o, dar și celor care au puterea de a o respinge, în Comisia de Cultură sau în plenul Camerei Deputaților. O astfel de taxă nu poate rezolva, de altfel, niciuna dintre problemele prioritare ale pieței pentru că România are nevoie acum de promovarea lecturii prin campanii publice (jumătate dintre români nu citesc nici măcar o carte pe an, arată studiile), de creșterea numărului de librării – există orașe mari unde librăriile au dispărut, există județe unde nu mai funcționează nicio librărie – și de dotarea și modernizarea fondului de carte din bibliotecile publice și din bibliotecile școlare. Subfinanțarea culturii și a educației este într-adevăr o problemă dintre cele mai grave, dar o problemă pe care nu taxarea producătorilor, a celor care susțin activ domeniul și investesc în el, o poate rezolva, ci atragerea de fonduri din alte surse (surse bugetare, sponsorizări, donații, parteneriate public-privat etc.), așa cum se întâmplă în oricare dintre țările civilizate.

Număr de vizualizări :587


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro