Angela Furtună lansează ”Post-hipnotice” la București

apr. 17th, 2014 | By | Category: Agenda de carte

De curând, la editura ieșeană Timpul, a apărut volumulPost-hipnotice”, de Angela Furtună. Grafica si coperta sunt semnate de Devis Grebu. Prima lansare a cărții va avea loc la București, în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române (Bd. Dacia 12), marți, 6 mai 2014, de la ora 16.00.ȘInvitati: Tudorel Urian, Felix Nicolau, Pavel Șusară și Devis Grebu.


Fragment în premieră:

„înainte de a pleca la drum, omul se îmblânzeşte,
cântecul lui se evaporă deasupra pădurii la fel cum roua în dimineţile răcoroase,
poezia se desprinde uşor de pe cuvinte, la fel cum carnea bine fiartă de pe oase

e arhitectură, ba e anatomie, ba e politică, în fond, doar un cartier vechi
dintr-o capitală a plăcerii şi a cântecului,
fiinţe mici îngrămădite în scene de alcov, în cuşti de beton şi în poveşti de familie, în istorie şi în statistici,
iazuri de îmbăiat, gâşte argintii, plaje şi stânci înconjurate de garduri din sârmă
(în dimineaţa când m-a născut, mama a cules din grădină
buchete mici de afine şi de zmeură pe care le-a îndesat în buzunarele surorilor de la spital
mai târziu, povestea s-a schimbat: mirosul de căpşuni, cică, mă adusese pe lume, precum şi o anume muzică dintr-o cetate medievală –
în spitalul de sunete e multă linişte
pacientele nasc fără ţipăt, doar cântând şi şuşotind,
nou-născuţii lor nu doresc nimic,
ei au totul, pentru că regretele se numără înapoi, se împart cu fraţii nenăscuţi în lagăr, iar binele stă să înceapă înainte ca un ombilic de înger,
identitate armonică: am venit pe lume cu tălpile roşii înainte – ca dovadă că mai devreme dansasem
alături de o soră geamănă,
o mumie de păpuşă ce nu mai încăpea
în propria moarte decât dându-se peste cap şi peste partea mea de cântec –
toate lespezile peste care am păşit mai apoi erau pline de sucul roşu al fructelor culese din grădină
de mama noastră, mama pământ, mama mireasmă,
mama bombardamentelor americane din 44, mama tancurilor ruseşti ce intrau în capitala plăcerilor, mama cailor de la trăsură, mama demenţă istorică de risipire, mama aurolacilor şi a copiilor geniali alungaţi de acasă în exil,
şi nu recunoşteam pe nimeni, eram copilul-lup, născut la moşie, la staul,
în zăpada din faţa hotelului Broft din Calea Victoriei,
în piaţa goală din intersecţia cu Ştirbei Vodă, către piaţa Teatrului Naţional,
în piaţa Revoluţiei şi în mintea eroilor fără vină
abandonaţi de istoria naţională ca nişte bastarzi
îngeri puri
ce contrazic ideologia învingătorilor mitomani

cum e să trăieşti fără să recunoşti pe nimeni şi fără să fii cunoscut
înafara locurilor geometrice de care nu te despart decât axiomele?
– ce ştii să faci?
– ştiu să adun şi să scad, să înmulţesc inima şi să împart
ştiu câteva cuvinte, ştiu să coc grâul, ştiu să scriu pe nisip,
ştiu să cultiv praful şi ştiu să recunosc geniile damnate, alungate din ţara lor
– după ce le recunoşti?
– după privirea celui ce vine pe lume doar ca să ierte, doar pentru a-i ţine în viaţă şi pe ceilalţi prin cuvinte, fie şi numai pentru a inventa un popor de cronicari

apoi mama a revenit acasă singură
şi singură a rămas până la sfârşit, lăsându-mi singurătatea ei moştenire şi bogăţie”

Angela Furtună (n. 19 iunie, 1957, Suceava, România) este scriitoare, eseistă, publicistă, critic literar, grafician și artist vizual. Susține programe de cercetare precum și activități de PR și Marketing Cultural în cadrul Bibliotecii Bucovinei, dar și programe de promovare a Bucovinei și României prin cultură, artă, interculturalism și proiecte de autor.

Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iași, din 2004.

Decorată în decembrie 2013 de NARPA (North American Romanian Press Association) cu titlul Journalist of The Year 2013 1st Place for Culture.

Decorată în iarna 2011 cu Premiul de Excelență din partea „The World Organization of Bukovinian Jews” pentru creativitate, spirit etic, efortul de a promova dialogul intercultural și de a denunța antisemitismul, pe toată paleta sa semantică globală actuală (ce merge de la anti-iudaism, alte forme de xenofobie şi până la anti-românism), dar şi pentru înţelegerea iudaismului şi adevăratului românism în universalitatea lor, pentru respectarea valorilor identitare în lume. În onoarea sa au fost plantați 10 copaci pe Muntele Carmel

Număr de vizualizări :816


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro