Începe Târgul de Carte de la Göteborg

sept. 23rd, 2013 | By | Category: Agenda de carte

În perioada 26-29 septembrie 2013 va avea loc o nouă ediţie a Târgului de Carte de la Göteborg la care România este țară invitată de onoare. Programul participării românești în cadrul acestui eveniment de mare amploare a fost alcătuit de ICR Stockholm. Printre invitații la cea mai importantă manifestareliterară din Scandinavia se numără atât scriitori români consacrați precum Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Dinu Flămând, Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Florina Ilis, Dan Lungu, Norman Manea, Felicia Mihali, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Kányádi Sándor, Varujan Vosganian, cât și un număr mare de scriitori, traducători, critici, editori, profesori universitari și publiciști cunoscuți din Suedia.

Programul:

Joi, 26 septembrie 2013

10.30 Aula V
Inaugurarea oficială a ediţiei din acest an a Târgului de Carte de la Göteborg
Mircea Cărtărescu va inaugura ediţia din acest an a Târgului de Carte de la Göteborg, unde România participă în calitate de ţară invitată de onoare.
Celebra dansatoare şi coregrafă scandinavă Virpi Pahkinen transpune în dans o poezie de Mircea Cărtărescu, iar Dana Dragomir va interpreta la nai muzică românească.

11.30 – 11.50
Inaugurarea standului României
Veniţi să sărbătoriţi alături de noi participarea României în calitate de ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Göteborg de anul acesta!
Discursul de inaugurare: Dan Shafran, Directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm,Lilian Zamfiroiu, Preşedintele Institutului Cultural Român, Maria Källsson, Manager general al Târgului de Carte de la Göteborg, Androulla Vassiliou, Comisarul european pentru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret, Răduţa Matache, Ambasadorul României în Regatul Suediei.
Concert de nai al artistei Dana Dragomir

13.00-13.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Prin ce este unică literatura română?
Mircea Cărtărescu are puţin în comun cu Norman Manea, iar Norman Manea cu Gabriela Adameşteanu. Şi aşa este normal să fie, vocile marilor artişti sunt întotdeauna unice. Dar pentru cine vrea să aibă o vedere de ansamblu asupra literaturii române de-a lungul timpurilor, obişnuiesc să apară anumite concepte care se repetă: avangardă, umor negru, exil. De aceea este relevant să-i întrebăm, totuşi, pe aceşti scriitori, fiecare unic în felul său, dacă există elemente de fond care aparţin literaturii, istoriei şi societăţii româneşti şi care fac ca operele lui Cărtărescu, Manea şi Adameşteanu să sune exact aşa cum sună. Marius Chivu, unul dintre cei mai importanţi critici literari români, participă de asemenea la discuţie. Moderator: Jonas Ellerström, editor.
Program în limba engleză

13.30-14.00 Standul României C02:02
Virpi Pahkinen semnează cartea autobiografică Ormbäraren (Ophiucus)
Virpi Pahkinen, una dintre cele mai cunoscute dansatoare şi coregrafe din Scandinavia, a debutat recent cu romanul autobiografic Ormbäraren (Ophiucus), despre viaţa sa ca dansatoare, ce a purtat-o prin diferite colţuri ale lumii – de la piscurile din Ecuador, la Biblioteca din Alexandria şi la stepele din Mongolia. Cu o voce proprie şi un umor sofisticat, Pahkinen ne conduce către sursele care alimentează atât viaţa profesională, cât şi voluptatea senzorială. Cititorul este invitat la o excursie cosmopolită, tumultuasă, sub semnul setei de viaţă.
Organizator: Editura MBM


14.00-15.00
Salonul de Poezie
O oră de poezie românească
Mircea Dinescu (recită în limba suedeză Bengt Berg), Bengt BergMarius Chivu (recită în limba suedeză Cecilia Hansson), Mircea Cărtărescu (recită în limba suedeză Inger Johansson)

14.00–14.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
O plutitoare lume de cuvinte: limba minorităţilor în literatura globalizată
Traducerile şi traducătorii deţin un rol cheie în protejarea si promovarea diversităţii lingvistice şi culturale. Scriitori şi traducători din mai multe ţări europene aduc în discuţie importanţa limbilor minorităţilor pentru identitatea culturală şi rolul globalizării în domeniul traducerilor. Participă traducătorii Laimantas Jonušys, Lituania, Dorota Jovanka Ćirlić, Polonia, şi Tora Hedin, Suedia, precum şi scriitorii Florina Ilis, România, Pavel Zajíček, Cehia,Mícheál Ó Conghaile, Irlanda, şi Afonso Cruz, Portugalia. Moderator: Gunnar Bolin, corespondent cultural al postului naţional de radio din Suedia pentru Europa.
Program în limba engleză
Organizator: Centrul Internaţional de programe culturale din Lituania, Institutul Cultural Român, Centrul Ceh, Dublin – Oraşul literaturii Unesco, Consiliul Britanic din Portugalia, Wrocław – Capitala Culturală Europeană 2016 / Proiectul Nopţi de literatură europeană

14.30-14.50 Sala de seminarii J2, etaj 2
Fotograful român Carol Popp de Szathmari
În anul 1903, Biblioteca Naţională a Suediei a primit prin donaţia Prinţului Eugen un număr de 30 de fotografii realizate de Carol Popp de Szathmari (1812–1887), artist cunoscut internaţional şi primul fotograf de război din lume. Dan Shafran prezintă şi povesteşte despre această colecţie.
Organizator: Biblioteca Naţională a Suediei

15.00-15.45
Sala de seminarii H1, etaj 2
De ce se scriu şi se citesc nuvele?
La începutul acestui an, publicaţia The New York Times proclama nuvela ca fiind genul literar ideal în noua lume digitală. Este o tradiţie care îşi are rădăcinile în Grecia Antică şi care a avut de atunci mulţi adepţi printre prozatori. Unii, cum ar fi Hemingway, Carver, Borges sau Munro, s-au specializat în formatul scurt si au ridicat nuvela la rang de artă. Ce diferenţiază nuvela de alte genuri literare şi cum influenţează formatul acesteia conţinutul? Răspunsurile la aceste întrebări sunt date de scriitorii români Gabriela AdameşteanuDaniela Crăsnaru şi Dan Lungu, prezenţi şi în antologia de nuvele Skräpliv („Viaţă de aruncat”).
Moderator: Jens Liljestrand, scriitor si critic literar.
În colaborare cu editura 2244

15.00-15.45 Scena de bandă desenată
Benzile desenate românesti: de la Epoca de Aur, pe stradă şi până la muzeu
Ilustratorul român Alexandru Ciubotariu în discuţie cu Anders Lundgren de la Biblioteca de Bandă Desenată Serieteket despre prezentul şi trecutul benzii desenate în România. Ciubotariu este cunoscut în România pentru Pisica Pătrată, un animal urban adorat de toţi, pe care îl poţi admira pe străzile din Bucureşti, precum şi în prima publicaţie de street art din România, apărută în 2010. Pasiunea lui Ciubotariu pentru istoria benzii desenate româneşti s-a concretizat în crearea unui muzeu al benzii desenate în anul 2011, găzduit o vreme de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti şi care a continuat sub formă de proiect personal.
Program în limba engleză
În colaborare cu Biblioteca de Bandă Desenată Serieteket – Secţia promovare a benzii desenate Kulturhuset

15.30-16.00 Standul României C02:02
Predarea limbii române în universităţile suedeze
Participă Coralia Ditvall, lector de limba română la Universitatea din Lund şi Ingmar Söhrman, profesor de limbi romanice la Universitatea din Göteborg.
Alf Lombard a început să predea limba română la Lund incă de la sfârşitul anilor ’30, iar de atunci româna a fost predată cu regularitate, în prezent, practicându-se învăţământul la distanţă cu un număr de aproximativ 100 de studenţi pe an, la diferite niveluri.

16.00-16.30 Standul României C02:02
Pisica roşie înaripată povesteşte
Cristiana Radu şi Irina Dobrescu din partea Clubului Ilustratorilor prezintă scena de ilustraţie contemporană din România.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura pionier press

16.00–16.45 Sala de seminarii J1, etaj 2
În Europa de Est
După căderea Cortinei de Fier, ţările din Europa de Est s-au alăturat patrimoniului cultural european comun, dar au adus cu sine şi experienţa celor 50 de ani de existenţă petrecuţi în umbra comunismului. În acelaşi timp, întâlnim în literatură generaţii noi de europeni, din estul şi vestul continentului, care îşi caută locul şi identitatea într-un context care, mai demult, a fost dominat de un număr relativ scăzut de mari puteri europene culturale şi economice.
Având ca punct de plecare schimbul literar dintre Suedia şi România, traducătorii Anders Bodegård şi Sophie Sköld, alături de editorul Jonas Ellerström, aduc in discuţie premisele care guvernează ceea ce este tradus şi publicat din ţările Europei de Est. Cum acţionează editurile, ce importanţă au diversele programe naţionale de subvenţionare şi care este rolul traducătorilor?
Moderator: Stefan Ingvarsson, traducător
Organizator: Centrul de traduceri

16.30-17.00
Standul României C02:02
La est de est şi Miskati intervine
La est de est de Anuţa Vârsta şi Miskati intervine de Livia Rusz sunt două cărţi de literatură pentru copii şi adolescenţi publicate recent de editura pionier press. Nikita şi Min-Ge se joacă cu cuvintele în două limbi complet diferite, română si coreeană, şi se completează reciproc de-a lungul întâmplărilor, în timp ce gemenii Mişu şi Kati o ajută pe Cenuşăreasa sa-şi găsească mai repede prinţul care trăieşte într-un regat ce aminteşte de România din vremea lui Ceauşescu. Participă Arina Stoenescu, editor şi designer.
În colaborare cu editura pionier press

17.00–17.30
Editura 2244 la standul editurii Bonnier
Memoria şi vina – oglinda trecutului în prezent
Editorul Ingemar Nilsson poartă o discuție cu scriitorii Gabriela AdameşteanuDaniela Crăsnaru şi Dan Lungu despre antologia de nuvele Skräpliv („Viaţă de aruncat”) şi despre arta românească de a povesti din prezent.
În colaborare cu editura 2244

Număr de vizualizări :1172


One Comment to “Începe Târgul de Carte de la Göteborg”

  1. […] Agențiadecarte.ro vine cu vestea bună că, în această toamnă, literatura română este musafir de vază la Târgul de Carte de la Göteborg, în perioada 26-29 septembrie 2013. Evenimentul se anunță interesant, dat fiind faptul că scriitorii prezenți la standul român de carte, vor oferi o mostră de eleganță literară și, fără doar și poate, șarm scriitoricesc. Despre unul dintre seminariile organizate în cadrul evenimentului, cu titlul ”De ce este unică literatura română?”, aflăm următoarele: ”Mircea Cărtărescu are puţin în comun cu Norman Manea, iar Norman Manea cu Gabriela Adameşteanu. Şi aşa este normal să fie, vocile marilor artişti sunt întotdeauna unice. Dar pentru cine vrea să aibă o vedere de ansamblu asupra literaturii române de-a lungul timpurilor, obişnuiesc să apară anumite concepte care se repetă: avangardă, umor negru, exil. De aceea este relevant să-i întrebăm, totuşi, pe aceşti scriitori, fiecare unic în felul său, dacă există elemente de fond care aparţin literaturii, istoriei şi societăţii româneşti şi care fac ca operele lui Cărtărescu, Manea şi Adameşteanu să sune exact aşa cum sună.” […]

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro