Editura Omonia a publicat, în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, volumele “Poeme” de Konstantinos P. Kavafis, cuvânt/înainte, cronologie şi traducere de Elena LAZĂR, postfaţă de Konstantinos MAKRIS, şi “Românii despre Kavafis. Studii şi eseuri”, ediţie îngrijită şi cuvânt-înainte de Elena LAZĂR.
„Dubla aniversare a anului 2013, când se împlinesc 150 de la naşterea şi 80 de ani de la moartea celui mai cunoscut poet grec al secolului 20, Konstantinos P. Kavafis (1863-1933), constituie prilejul ideal pentru prietenii de pretutindeni ai Alexandrinului de a-şi îmbogăţi raftul rezervat autorului preferat cu noi ediţii care să readucă în actualitate personalitatea-i enigmatică.
Anul Kavafis 2013 a constituit un bun prilej şi în România de îmbogăţire a bibliografiei româneşti cu un set dedicat acestui dublu jubileu. Setul se datorează Editurii Omonia, unde, din 1993 până astăzi, numele lui Kavafis a devenit, prin cele 9 ediţii, o adevărată emblemă.
Primul volum al dipticului Kavafis oferă cititorului român prilejul întâlnirii sau reîntâlnirii cu cele 154 poeme care i-au asigurat poetului grec din Alexandria Egiptului intrarea triumfală în istoria literaturii neoelene şi universale. Ele sunt însoţite de un mereu util tabel cronologic şi de o bibliografie a ediţiilor româneşti din Kavafis. În postfaţă, profesorul grec Konstantinos Makris urmăreşte influenţa lui Konstantinos Kavafis asupra poeziei române contemporane, stăruind asupra particularităţilor receptării lui Kavafis de către poeţii români, de la Geo Dumitrescu, Alexandru Al. Philippide, Ion Vinea, Ion Caraion, la Virgil Mazilescu, Petru Romoşan sau Adriana Popescu.
Dubla aniversare din 2013 constituie totodată şi prilej de bilanţ, menit să puncteze cele mai importante momente ale receptării poeziei lui Kavafis în România, unde numele său poate fi întâlnit de timpuriu, la doar câţiva ani de la moarte. Bilanţ care face obiectul antologiei Românii despre Kavafis. Eseurile şi studiile selectate evidenţiază aceeaşi intuiţie a autorilor români care au prevestit destinul glorios al operei kavafice înainte sau concomitent cu afirmarea acesteia pe meridianele lumii. În paralel cu motivele „clasice” ale kavafisticii mondiale care sunt prezentate şi discutate, eseurile dedicate lui Kavafis de autorii români (A.E.Baconsky, Aurel Rău, Dan Grigorescu, Victor Ivanovici, Liviu Franga, Simona Grazia Dima) relevă o racordare şi sincronizare admirabile, oferind totodată opinii şi interpretări originale, care merită să intre în recuzita acestei noi ramuri a exegezei critice.
Cele 11 ediţii kavafice apărute în România, influenţa exercitată asupra poeţilor români, ca şi contribuţia specialiştilor români la descifrarea operei, constituie tot atâtea temeiuri de a i se acorda lui Kavafis, după expresia inspirată a academicianului Dan Grigorescu, „drept de cetate în cultura română”. – editorii
