Luni, 23 septembrie 2013, ora 18:00, în Foaierul de lectură, în cadrul festivalului Strada de C`Arte (20-28 septembrie 2013, Bucureşti), va avea loc evenimentul “Poezie la prima vedere”. Invitaţi: Eglantina Becheru, Nicoleta Popa. De la ora 19:00, în cadrul evenimentului “Cele mai frumoase poezii” (Foaierul de lectură) vor citi Victoria Milescu, Mariana Filimon, Clara Mărgineanu. AgenţiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
“Poezie la prima vedere”: Eglantina Becheru, Nicoleta Popa
Eglantina Becheru s-a născut la 31 decembrie 1991, a absolvit liceul Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice- SNSPA Bucureşti, iar momentan studiază imaginea de teatru şi film în cadrul Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii.
2013-2011: Menţiune la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS; Premiul al II-lea la Concursul Naţional de Literatură NICOLAE LABIS, secţiunea proză scurtă; Menţiune la Concursul Naţional de Literatură GIB MIHAESCU, secţiunea proză scurtă; Certificat UNESCO pentru eseul literar „Is it destiny?; Premiul pentru scenariul „Cine-i Ana?” – Festivalul Internaţional de scurtmetraje Kinofest; Publicaţii în revistele literare: Fereastra, Gorjul literar, Caietele Columna, Polemika, Almanah; Cultural 2011 editat de Fundaţia Agatha Grigorescu, Mizil.
Nicoleta Popa s-a născut la 6 decembrie 1973, în Piteşti. A absolvit Facultatea de Ştiinte Administrative şi ale Comunicării – Specializarea jurnalism, cu o teză despre Emil Cioran. Este membră U.S.R. din anul 2003.
Între anii 1992 – 1994 a audiat (fără a fi studentă) cursurile profesorilor: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu şi Nicolae Manolescu. În aceeaşi perioada a colaborat la ziarul „Ora”. A mai colaborat la revistele: Calende, Argeş, Contrapunct, Interval, Sagetatorul etc. A participat la numeroase dezbateri pe teme literare (unele televizate), a susţinut lecturi publice şi a fost invitată la emisiuni culturale. În anul 2009 a avut, timp de câteva luni, o rubrică în revista Argeş, întreruptă în mod nejustificat, invocându-se „limbajul licenţios”.
În anul 2011 a participat la Festivalul de Artă Creştină de la Teliu, unde a citit din creaţia personală.
A publicat, până acum, volumele: Autorul este plecat în week-end (Editura Calende, Piteşti, 1997), Animal de povară (Editura Paralela 45, 2007), Egoismul de rigoare (Editura Paralela 45, 2001) şi Fragmente din inima mea (Editura Brumar, 2009). Versurile sale au mai apărut în volumele colective: Urmaşele lui Novalis (Editura Bărbulescu, Munchen, 1999) şi Arheologie generală (Editura Paralela 45, 2000). Volumul Animal de povară a fost distins de USR-Piteşti drept „Cea mai bună carte de poezie a anului 2007”.
“Cele mai frumoase poezii”: Victoria Milescu, Mariana Filimon, Clara Mărgineanu
Victoria Milescu este licenţiată a Facultăţii de Filologie, Universitatea din Bucureşti, limbile română/engleză; studii postuniversitare. Activitate: profesor de limba engleză, referent de specialitate la Departamentul Aviaţiei Civile, redactor de rubrică, publicist-comentator, redactor-şef adj. la: ,,Realitatea Românească“ , ,,Azi“ (suplimentul cultural ,,Feţele Culturii“), ,,Ecran-Magazin“, ,,Universul Cărţii“, redactor de carte la Editura Scripta şi la Editura Nemira. Debut publicistic: 1978, revista ,,Luceafărul“. Debut editorial: 1988, prin concurs, concomitent în volumele Prier (Editura Cartea Românească, redactor Mircea Ciobanu) şi în Argonauţii (Editura Facla, Timişoara, redactor Eugen Dorcescu). Cărţi publicate, poezie: Welcome December/Bun-venit, Decembrie (ed. română-engleză, versiunea engleză aparţinând autoarei, Editura Fiat Lux, 1994); Şlefuitorul de lacrimi (Editura Eminescu, l995); Izbânda furată (Editura Albatros, l995); Inimă de iepure (Casa Editorială Odeon, l998); Arleziana (Editura Eminescu, 2000); Zâmbet de tigru (Casa Editorială Odeon, 2001); Ecoul clipei (Casa Editorială Odeon, 2003); Flacăra nevăzută/Láthatatlan Láng (ed. română-maghiară, versiunea maghiară de Horváth Dezideriu, Casa Editorială Odeon, 2007); Roua cuvântului/ Szóharmat (ed. română-maghiară, versiunea maghiară de Horváth Dezideriu, Editura Anamarol, 2008); Conspiraţii celeste (Editura DominoR, 2008); 101 Poeme (Editura Biodova, 2009); Bucuriile triste/ Gëzimet e trishtme (ed. română-albaneză, traducerea în lb. albaneză de Baki Ymeri, Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2009); Floarea vieţii (ed. română-georgiană, traducere în lb. georgiană de Zaira Samharadze, Editura RAWEX.COMS, 2010); Dreptatea învingătorului (Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2010); Vrabia albă (CD, poezii în lectura autoarei, Editura Fundaţiei ,,Paul Polidor“, 2010); Din Caucaz în Carpaţi. Zaira Samharadze în dialog cu Victoria Milescu (Editura RAWEXCOMS, 2011); Fenomenele fără cauză (Editura TipoMoldova, Iaşi, 2011, col. ,,Opera omnia-poezie contemporană“, coordonator serie Valeriu Stancu); Sub steaua câinelui (Editura Tracus Arte, 2012)
Cărţi pentru copii: Cartea cu surprize; Cine l-a salvat pe Murdărel? (Editura Scripta, 1995); Abecedar-ghicitoare; Dicţionar-ghicitoare (Editura Teora, 1998); Lacrima de cristal; Găseşte rima (Casa Editorială Odeon, 2000); Animalele mele dragi (Editura Flamingo GD, 2006).
Traduceri din limba engleză: Bandiţi, gangsteri şi mafie de Martin McCauley (Editura All, 2006); Povestiri de Crăciun (Editura Flamingo GD, 2004); Exploratorii; Corpul uman, atlas (Editura Flamingo GD, 2006); seria de basme scrise şi ilustrate de australianca Shirley Barber (Editura Flamingo GD, 2007, 2008); Efecte secundare: moartea de John Virapen (Editura Flamingo GD, 2010); Călătoriile lui Vincas în jurul lumii de Brigita Jovaišienė (Editura Flamingo GD, 2011), cărţi pentru copii.
Este inclusă în antologii de poezie şi în dicţionare: Poezia pădurii (Radu Cârneci, Edit. Orion, 1998); O antologie a poetelor din România (Edit. Muzeul Literaturii Române, 2000); Poezia română între milenii, dicţionar de autori (Geo Vasile, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 2002); Carte de citire (Paul Silvestru, Edit. Paideia, 2002); Who’ s Who în România (Pegasus Press, 2002); Cinegetica (Radu Cârneci, Edit. Orion, vol. 1, 2003); Despre starea poeziei (Ştefania Mincu, Edit. Pontica, 2003); O istorie a literaturii pentru copii şi adolescenţi (Iuliu Raţiu, Edit. Biblioteca Bucureştilor, 2003); De la cuvinte la necuvinte, 50 de poeţi români contemporani, ed. română-maghiară, traducere de Horváth Dezideriu (Edit. Contrast, 2005); Râsu’-plânsu’ lui Nichita Stănescu, texte despre, vol 2 ( Edit. Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2005); Dicţionarul general al literaturii române (Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2005); Atelierele poeziei (Mircea A. Diaconu, Edit. Ideea Europeană, 2005); Murmurul vocilor (antologie plurilingvă de Ioan Ţepelea şi Virgil Bulat, Edit. Cogito, Oradea, 2007); Voices of Contemporary Romanian Poets (English version by Dan Brudaşcu, Edit. Sedan, Cluj-Napoca, 2007); Voices of Contemporary Romanian Poets (Antologie engleză-coreeană, versiunea engleză de Dan Brudaşcu, versiunea coreeană de Youngsuk Park, Suwon, Korea, 2008); Antologie albano-română, Frumuseţea frumuseţilor/ Bukuria e bukurive (Traducere în lb. albaneză de Baki Ymeri, Edit. DominoR, 2008); Doamnele poeziei/ The ladies of poetry/ Les dames de la poésie (antologie trilingvă, română/ engleză/ franceză, Edit. Anamarol, 2008); Timpul poeziei – Time of Poetry (antologie română-engleză, Casa Editorială Odeon, 2009); Antologia sonetului românesc, vol. 3 (Radu Cârneci, Edit. Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2009); Dicţionarul personalităţilor din România, Biografii contemporane, Romanian Who’s Who (ONG Eco-Europa, Redacţia Romanian Biographic Institute, Edit. Anima, 2009, 2010, 2011, 2012); Dicţionarul scriitorilor brăileni (Edit. Proilavia, 2010); Antologie română de haiku, Când greierii tac (Edit. Societăţii Scriitorilor Români, 2010); Artă sfâşiată. Poeţi contemporani – 73 (Edit. Arhip Art, Sibiu, 2011); Antologia premiilor literare Naji Naaman, 2012, ediţia a X-a, Liban, FCG Naji Naaman’s Foundation for Gratis Culture; Meridiane lirice. Antologie universală a poeziei româneşti contemporane, 124 poeţi contemporani (Edit. Armonii culturale, 2012); Antologiile în lb. engleză publicate de Brian Wrixon: War and Peace, The Wind of Change, Tripping on Words, Survivor’s Guide to Bedlam, All God’s Creatures, A Poet’s View of Being (Canada, 2012) etc.
A publicat poezii, interviuri şi cronici în: ,,Luceafărul“, ,,Luceafărul de dimineaţă“, ,,Literatorul“, ,,Revista Sud“, ,,Caligraf“, ,,Poesis“, ,,Spaţii culturale“, ,,Poezia“, ,,Cronica“, ,,Pro Saeculum“, ,,Oglinda literară“, ,,Portal Măiastra“, ,,Fereastra“, ,,Contemporary Literary Horizon“, ,,Cuib/Nest/Nido“, ,,Onyx” etc. A obţinut diplome şi premii la concursuri, festivaluri şi la saloanele de carte şi presă.
Mariana Filimon s-a născut în 1939. Poeta s-a născut la Bacău şi a urmat studii pedagogice în capitală, după care a lucrat ca redactor. A publicat poezii în revistele literare şi mai multe volume: Recital; Nuntă pe ape; Estivale; Piatra soarelui; Scriere de mână; Stampe; Ordinea lucrurilor, Măşti la vedere, Amfiteatrul din nori, Noaptea enotului, Estivale, Scara îngerilor, Riscul Tăcerii etc.
Clara Mărgineanu s-a născut la 4 iulie 1972 în Bucureşti. Este poetă şi jurnalistă.
A absolvit Facultatea de Film (secţia Comunicare audiovizuală) Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ,,I.L.Caragiale” din Bucureşti. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 2001 si membruU.C.I.N. ( Uniunea Cineaştilor din România), din anul 2009. Redactor al Societăţii Române de Televiziune între anii 1995-2013, Clara Mărgineanu, a realizat de-a lungul timpului reportaje, portrete, documentare pentru care a semnat scenariul, comentariul şi regia, interviuri, pentru TVR1, Tvr Internaţional , TVR Cultural si TVR3. Dintre titlurile publicate: Actul Întâi sau Cupa cu Iluzii (Editura Colosseum, 1995), Sărmanele Duminici (Editura Semne), Prizonierul libertăţii (Editura Cartea Româneasca), Fata de asfalt (Asociaţia Scriitorilor Bucureşti), Femeia albastră (Editura Charmides), Poveşti, semnificaţii, armonii. Un eşantion din România noastră (Editura Semne, 2012).
PREMII: Premiul pentru Jurnalism Cultural decernat de A.P.L.E.R. (2005) (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România); Premiul pentru Publicistică, decernat de Fundaţia Culturală ,,Luceafărul” (2007); Premiul ,,Opera Prima” decernat de Uniunea Cineaştilor din România. (2009) Premiul pentru ,,Cel mai bun film documentar al anului” la Festivalul internaţional de film ,,Toamnă la Voroneţ”; (pentru documentarul Zavaidoc , o producţie TVR – 2009); Premiul pentru reportaj TVR, decernat de revista ,,Convorbiri literare” din Iaşi (2011); Premiul de Excelenţă al Centrului Cultural Dunărea de Jos, Galaţi (2011).
Mai multe detalii la pagina web: https://www.agentiadecarte.ro/2013/09/strada-de-c%E2%80%99arte-editia-a-iii-a/
🙂