spot_img

„Toţi purtăm în spate „scheletul metalic” al comunismului”

Volumul de debut “Zeii platanelor mixează pentru tine”, de Dominic Stănescu, a fost desemnat câştigător în cadrul Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediţia 2012, secţiunea poezie. „Am încercat în acest volum realizarea unei «comuniuni mistice» a textului cu cititorul, folosind un mixaj de tehnici poetice, inserţii de advertising, film şi elemente religioase. Cititorul trezeşte textul la viaţă la fel cum ochiul solar al lui Horus readuce la viaţă corpul fragmentat al lui Osiris. Mi-ar plăcea ca limbajul poetic, «cel mai sofisticat limbaj din univers», să aibă aceeaşi intensitate şi eficienţă la receptare precum scrierile religioase de acum două mii de ani asupra credincioşilor.”, a scris Dominic Stănescu. Andra Rotaru a dialogat cu autorul, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

După “30 de ani fără memorie”, personajul aşteptă lucruri care nu se vor întâmpla”. Poate Eu-l să genereze noi interpretări ale trecutului, contradictorii cu memoria?

Eu-l poate să genereze interpretări ale trecutului pe baza memoriei afective involuntare sau a faptului că un eveniment din trecut este în mintea noastră într-o continuă transformare. Versurile pe care le citezi nu se referă la o reinterpretare a trecutului, ci la dilatarea traumatică a prezentului (dizolvarea în imediat) care striveşte trecutul şi viitorul, personajul fiind suspendat în durată, blocat într-un prezent perpetuu. Rezultatul este o ştergere a trecutului şi o proiectare a „aşteptărilor” într-un viitor din ce în ce mai îndepărtat şi improbabil.

Te îndrepţi şi spre zona socială a unei Românii în care “mâinile” devin figuri centrale, fie că stau întinse, fie că se spală unele pe altele. Când ai devenit conştient de diferenţa dintre aceste mâni, care a fost prima încântare sau repulsie legată de acestea?

Pentru mine aceste mâini au existat de la început ca un spectacol. Până la treizeci de ani am trăit într-un balon subacvatic de oxigen, însă atunci când acesta s-a spart am fost pătruns de prezenţa lor. Explorarea socialului a apărut în această perioadă (practic, în ultimele texte scrise). Nu am avut niciodată un sentiment de repulsie faţă de social, mai degrabă de furie, acceptare, revoltă, curiozitate, dorinţă de a înţelege, căutând, în cele din urmă, cele mai eficiente mijloace pentru a reacţiona.

Perioada de dinainte de `89 şi detalii ale vieţii de atunci devin un mic nucleu generator de amintiri (campionatul European din `84, televizorul “Sport”), puse faţă în faţă cu amintiri de după revoluţie. “scheletul metalic” este cel care uneşte cele două perioade, precum şi rămăşiţa care, până nu rugineşte, va continua să pulseze. De ce avem (extrapolând un pic) o plăcere în a trage mortul după noi?

Toţi purtăm în spate „scheletul metalic” al comunismului. Am crezut la un moment dat că acesta rugineşte, dispare de la sine. S-a dovedit în cele din urmă însă că este inoxidabil. Nu ne putem elibera de el decât dacă este demontat.

Cred că asta încearcă să facă noul cinematograf românesc, să identifice foarte precis, să pună sub lupă ceea ce nu funcţionează în societatea de astăzi. Odată identificat răul, fie el boala comunismului, a capitalismului sau o boală istorică etc., el poate fi tratat. Genul acesta de a face film are, în final, un efect terapeutic. Depinde de talentul moral al fiecăruia de a trage concluziile, de a se vindeca. Cred că filmul românesc actual este o reacţie la cosmetizarea şi falsificarea realităţii de către mass-media, precum şi la abuzul de pseudosenzaţional.

Perioada de dinainte de ’89 reprezintă pentru mine o vârstă de aur; în ciuda lipsurilor de tot felul aveam cercuri de prieteni, o relativă libertate, acces la cărţi, reviste, muzica din vest, iar faptul că studiam la o şcoală germană făcea ca România mea de atunci să semene un pic cu Germania.

De altfel, centrul vechi reabilitat al Sibiului aduce mai mult cu Germania. După revoluţie, majoritatea cunoscuţilor mei au plecat din România, legăturile de dinainte de ’89 s-au pulverizat.

“lucrurile te vor strivi din urmă ca un zid”

Mă refer aici la tentaţia reîntoarcerii, a căutării printre ruine atunci când deja este prea târziu (cu trimitere la un binecunoscut basm românesc) şi la premoniţia acelei reîntoarceri. Pe 11 mai 2008 am plecat din România.

Propria individualitate se volatilizează, fiind acaparată de ceva mult mai mare. Cum face faţă aceasta universalităţii sau altor lumi? Există „celălalt mal”?

Acel ceva cu mult mai mare poate fi el însuşi o proiecţie a individualităţii. Universalitatea ca percepţie emană din individual (toate lumile există în noi). Este un exerciţiu de punere în abis a individualului. „Celălalt mal” poate fi întrezărit, intuit – ar putea fi chiar Celălalt.

Cine sunt zeii, cine sunt noii zei, cine sunt zeii platanelor? Influenţa lor vine pe cale mediată sau nemediată? Am observant anumite influenţe din poezia scrisă de Val Chimic, Teodor Dună…

În legătură cu autorii pe care i-ai menţionat cred că este vorba mai degraba de similitudini decât de influenţe. Majoritatea textelor din volum au fost scrise între anii 2004 şi 2008.

La val chimic este vorba de o identitate cyborgică, sensibilitate alterată în miez („inima artificială”) proiectată într-un viitor SF. Volumul meu este construit pe trei niveluri principale (valenţe, probabilităţi): 1. un nivel obiectiv – descrierea precisă a unui fragment de realitate, timpul prezent din text este timpul de percepţie a Eu-lui; 2. un nivel subiectiv – o sensibilitate nealterată, potenţată de interfaţa maşinală, suport de realitate virtuală conectată la memorie („inimile care bat în maşini”); timpul prezent din text este timpul scrierii; 3. un nivel textual – maşina textuală autoreflectându-se, în transfer de la un observator la celălalt; timpul prezent din text este timpul citirii. Aceste trei niveluri pot exista concomitent într-un fragment de text.

Zeii sunt cei pe care îi ştim din cărţile de istorie; există în volum influenţe din mitologie: călătoria regelui Soare, mitul lui Osiris şi reverberaţiile lui în creştinism.

Zeii platanelor mixează pentru tine este un tot ce nu poate fi fragmentat. Pentru mine sunt „câmpuri de forţe”/”aure energetice” care se întrepătrund, iar atunci când ating un anumit prag de intensitate activează alte „câmpuri”. Aceasta implică noţiunea de transfer şi prezenţa observatorului.

Dacă vrei să priveşti printr-o lentilă douămiistă ar putea fi acea „înspăimântătoare frumuseţe” ataşată unui vector de mişcare.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508