spot_img

Protest adresat Ministerului Afacerilor Externe din România

Chiraţa Gheorghe (vicepreşedinte Societatea Culturală Aromână) şi Marius Marian Şolea, iniţiator şi coordonator al expoziţiei de carte aromână şi al expoziţiei de artă Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu care se desfăşoară în perioada 15 februarie-22 martie 2013 la Biblioteca Naţională a României, au adresat Ministerului Afacerilor Externe din România o scrisoare de protest „împotriva gravelor ingerinţe ale ambasadorului României în Albania, domnul Viorel Stănilă”  în cadrul unor acţiuni strict culturale. Redăm integral textul protestului:

Adresat Ministerului Afacerilor Externe,

Excelenţei Sale, Domnului Titus Corlăţean,

ministru al Afacerilor Externe ale României

Societatea Culturală Aromână, în calitate de organizator al Expoziţiei de carte aromână şi al expoziţiei de artă Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu, şi Marius Marian Şolea, în calitate de iniţiator şi coordonator al evenimentului desfăşurat la Biblioteca Naţională a României în perioada 15 februarie – 22 martie 2013, protestăm vehement împotriva gravelor ingerinţe ale ambasadorului României în Albania, domnul Viorel Stănilă, în cadrul unui program cultural, cu iniţiativă privată. Acesta, în ziua în care evenimentul nostru urma să înceapă, depăşindu-şi în mod evident competenţele (domnia sa nu are nici un fel de atribuţii în a interzice, influenţa sau denatura manifestări pur culturale, desfăşurate pe teritoriul României), a început să dea telefoane din sediul ambasadei noastre din Tirana la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, la directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, la Universitatea din Constanţa şi altora pe care domnia sa, într-un delir deloc diplomatic, îi considera îndreptăţiţi să fie anunţati despre grozăvia care urma să se întâmple în spaţiul expoziţional al Bibliotecii Naţionale. Aşa cum a fost anunţat în program, expoziţia cuprinde lucrări de grafică, pictură şi sculptură ale artiştilor mai sus numiţi şi majoritatea cărţilor care aparţin culturii aromânilor.

Domnul ambasador ar fi trebuit să ştie că oamenii de cultură din familia Murnu au adus enorme servicii statului român şi că, între timp, de câteva zeci de ani, aceştia au trecut la cele veşnice, deci şi din acest motiv nu îşi mai pot schimba punctul de vedere, astfel încât să-i ştirbească dumnealui autoritatea ştiinţifică şi diplomatică greu încercată la Tirana. La fel stau lucrurile şi în ceea ce îi priveşte pe majoritatea autorilor cărţilor pe care le avem expuse.

Ca efect al acestor presiuni, expoziţia noastră nu a putut să înceapă decât după ce Asociaţia Culturală Aromână a fost nevoită să semneze, printr-un reprezentant de conjunctură, echivalent profesional de răspuns al aromânilor la domnul Viorel Stănilă şi la situaţia creată de acesta, un text dictat, absolut absurd, prin care această organizaţie privată îşi lua agajamentul să nu facă acţiuni de natură politică, prin care, probabil, atacam statul român, revendicam teritorii şi/sau schimbam ordinea constituţională actuală, lucruri care, oricum, nici nu existau ca posibilitate în programul anunţat cu mult timp înainte.

Societatea Culturală Aromână, în toată activitatea ei de până acum, a urmărit echilibrul şi promovarea eminamente culturală a aromânilor, nu a intrat niciodată în ireconciliabilele conflicte din interiorul acestui grup etnic şi a promovat strict evenimente artistice, cu precădere dansuri tradiţionale, la care, ca un minus al activităţii noastre, domnul ambasador nu a fost niciodată participant.

Viorel Stănilă face confuzii foarte grave între organizaţii, între oameni şi între preocupările acestora. Dincolo de mârlănia care favorizează astfel de ingerinţe, întreprinse pe teritoriul României de către un ambasador al Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unor acţiuni strict culturale, imediat verificabile în condiţia lor, ar trebui să afle măcar la începutul anului 2013 că opinile sunt libere constituţional în România, cu atât mai mult cele care decurg din cercetarea ştiinţifică, aparţinând unor cadre didactice care-şi exersează această profesie, că România nu mai este stat totalitar, că este semnatară a convenţiilor internaţionale în domenii pe care ambasadorul nostru în Albania le calcă în picioare.

Nu înţelegem cum sunt posibile aceste situaţii acum, nici cum un astfel de om, adevărat pericol pentru imaginea şi reprezentarea României, să fi trecut de exigenţele Ministerului Afacerilor Externe ale României, nici cum pot fi tolerate astfel de, repetăm, grave ingerinţe de natură bolşevică, rezultate dintr-un fond de proastă pregătire diplomatică şi, în particular, favorizate, credem noi, de o mârlănie corespondentă acestor gesturi, pentru că nu a fost doar unul singular, pe care şi l-ar putea motiva prin pierderea temporară a uzului raţiunii, ambasadorul Viorel Stănilă a desfăşurat în această perioadă o serie întreagă de intoxicări direcţionate înspre cele mai importante instituţii ale statului român. Acestea vă vor fi puse la dispoziţie în cazul în care vom fi solicitaţi în acest sens.

Pe de altă parte, sa vezi caracterul antiromânesc al unui eveniment gândit şi coordonat de cel care semneaza acest Protest, dincolo de efectul imediat amuzant, mi se pare o demenţă, în cel mai neutru caz o revelare exactă a unor criterii extrem de lejere în ceea ce înseamnă potenţialul intelectual al celor care, în mod responsabil, ar trebui să fie recrutaţi pentru a ajunge, după, iată, relative ameliorări, să reprezinte România în afara graniţelor ei. Noi ştim că în cazul de faţă chiar domnul ambasador a fost promovat în respectivul post, într-o conjunctură politică, tot de către aromâni, ca urmare a unor acţiuni de natură strict politică şi acest lucru este imediat observabil… Trebuie denunţată această realitate, chiar dacă aromânii respectivi fac parte dintr-o elită a noastră, radicală în anumite puncte de vedere, dar de mare ajutor pentru interesele statului român. Înţelegem deplin această situaţie şi, în mare, o împărtăşim.

În momentul în care domnia sa a întreprins aceste acţiuni de esenţă bolşevică (generate probabil de o proastă înţelegere atât a lucrurilor pentru care este trimis să le reprezinte, cât şi a unui domeniu în care nu-şi poate regăsi competenţe, nici măcar cu ajutorul hârtiilor oficiale), noi nu ştiam ce se întâmpla la Tirana, eveniment ştiinţific, am aflat între timp, care, foarte probabil, i-a adus grave turburări, cu toată pregătirea specifică pentru a rezista la stres şi la situaţii de inferioritate, nu ştiam nici persoanele care erau acolo în urma unor invitaţii trimise de organizatori. Nici măcar nu auzisem despre acel eveniment, nu cunoşteam persoanele, cu o singură excepţie, invitate. În concluzie, doar într-o minte prejudiciată nu atât de opinii, cercetări şi discuţii ştiinţifice, cât de propria nevolnicie intelectuală, puteau fi făcute legături. Şi, chiar prin absurd, dacă aş fi ştiut ce se întâmpla la Tirana, care este legătură între cele două evenimente, participanţii de acolo, ambasadorul nostru şi operele semnate Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu. Dimensiunea spre absurd a domnului ambasador este cu totul remarcabilă, păcat că nu este materializată în opere literare, în poeme sau în piese de teatru cu acest specific. Domnul Stănilă pare incapabil să-şi inhibe acest fond conceptual şi chiar psihologic. Mai mult, nu putem decât să constatăm că domnul ambasador a detectat o falsă oportunitate de a se băga în seamă ca străjer al românismului între ilirii turciţi şi, cu totul abuziv, depăşindu-şi competenţele, a făcut presiuni cel puţin nedemne pentru ţara noastră, în cadrul evenimentului organizat de noi.

Corect este să spunem că România, cel puţin din decembrie 1989 încoace, niciodată nu a exercitat astfel de presiuni, este străină de comportamente de acest tip, corespondente unor reflexe medievale, incompatibilă structural cu tendinţe de ostracizăre etnică, ştim acest lucru şi respectiva realitate este un motiv în plus să nu tolerăm un astfel de comportament în numele Ministerului Afacerilor Externe, întreprins dintr-o ambasadă europeană a României. Cunoaştem foarte bine şi eforturile salutare pe care statul român le face în sprijinul românilor din Ucraina şi din Serbia. În România, aromânii sunt liberi. Chiar dacă aceasta este o situaţie evidentă, ei nu acceptă să fie călcaţi în picioare de un ambasador cu ifose de pension, suferind ca pregătire de specialitate, şi care, chiar în conferinţa de la Tirana, care i-a provocat caracterul să întreprindă acţiuni cu totul străine de statul care l-a trimis acolo, şi-a luat calabalâcul şi suita şi a ieşit ostentativ de la masa discuţiilor. Este ruşinos pentru noi să vă semnalăm un atare comportament diplomatic.

În cererea pe care noi am adresat-o încă de anul trecut Bibliotecii Naţionale a României pentru a organiza împreună acest eveniment, prima expoziţie din lume de carte aromână, am precizat realitatea cu care şi domnul ambasador, sperăm noi, ar putea să fie de acord: România a fost cea mai confortabilă ţară din punct de vedere al afirmării noastre culturale. În acest fel, considerăm că nu este o întâmplare ca prima expoziţie de acest gen să fie în România.

Societatea Culturală Aromână vă adresează rugămintea de a constata aspectele de mai sus şi de a retrage mandatul domnului Viorel Stănilă. În acest sens, Protestul de faţă va fi urmat de o listă de semnături, persoane fizice, asociaţii şi organizaţii româneşti, o listă de solidarizare a cetăţenilor români, prin care cerem ca domnului Viorel Stănilă să i se retragă calitatea de care pur şi simplu şi-a bătut joc. Dacă statul român acceptă acest lucru, noi nu o vom face de astăzi înainte.

*

În pagina electronică de mai jos, sub Protestul adresat MAE, în scopul rechemării în ţară a domnului Viorel Stănilă, ambasador al României în Republica Albania, se află linkul unde aromânii/armânii/vlahii/vlascii etc. vor putea semna această Petiţie, pentru motivele prezentate.
Evident, valabil şi pentru românii care vor şi înţeleg această situaţie fără precedent în spaţiul românesc.

http://www.petitieonline.ro/petitie/protest_adresat_ministerului_afacerilor_externe-p44201139.html

Articole recomandate

3 COMENTARII

  1. Da, domnul ambasador s- a „băgat în seamă” şi nu este singurul de acest gen, trebuie musai să-şi facă un cerc în jurul domniei sale, pentru că numai astfel îşi poata roti coada de păun. Numai că penele se pierd una după alta, asta însemnând şi costuri pentru noi – palme nemeritate primite tocmai de către cei care crează sau au creat, fără să ţină cont de un centru dreapta sau stânga, naţionalistm sau iredentism. Ne costă mult , mai ales în timp pierdut, în nume pierdut şi în speranţe ameninţate cu pierderea. Protestul de faţă nu numai că este bine-venit, e necesar în încercarea de a pune lucrurile la punct.

  2. Excelenta sa dl ambasador Stanila nu si-a facut decat datoria confom fisei de post: a oprit la timp o manifestare pseudoculturala care isi dorea sa asocieze simbolurile NATIONALE ale statului roman cu promovarea unui curent extrem de periculos care sutine ca aromanii ar fi un popor separat de cel roman, cu o alta limba si cu o alta istorie. Evident ca in virtutea dreptului la libera exprimare, oricine poate sustine orice ii trece prin cap, dar nu este posibil sa ataci interesul national al unui stat folosindu-te de institutiile sale fundamentale si de ignoranta crasa a celor care le conduc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508