“Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române” de Filip-Lucian Iorga

ian. 13th, 2013 | By | Category: Agenda de carte

La Editura Humanitas, în colecţia “Istorie”, va apărea volumul “Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române” de Filip-Lucian Iorga, cu un cuvânt înainte de Neagu Djuvara. „În genere, fanteziile genealogice au fost tratate mai curând drept curiozităţi, evocate în note marginale, pentru pitorescul lor anecdotic. Este meritul lui Filip-Lucian Iorga de a introduce subiectul cu adevărat în istorie: în istoria mentalităţilor şi a reprezentărilor sociale. El arată în chip convingător că lucrul care contează până la urmă nu este atât realitatea strictă a unei descendenţe, cât propria reprezentare a acesteia şi mai ales receptarea publică. Ne aflăm în faţa unor strategii de legitimare, oglindind dorinţa de afirmare şi lupta pentru întâietate între familiile boiereşti, şi nu mai puţin efortul acestora de a se integra în aristocraţia europeană. E în fond o preluare, şi sub acest aspect, a modelului occidental, odată cu procesul de modernizare şi occidentalizare declanşat după 1800.“ (Lucian BOIA)

„Fascinantă este evoluţia tipului de fabulaţie genealogică. Anticii îşi căutau strămoşii printre zei. În Antichitatea târzie şi în Evul Mediu, devine preponderentă raportarea la Antichitatea propriu-zisă. În epoca modernă, se încerca legarea fie de începuturile medievalităţii, fie de Antichitate. În toate cazurile, strădania de a găsi strămoşi iluştri a mers mână în mână cu şarlatania, cu impostura, cu falsul. Socotesc că prin cartea lui, Filip-Lucian Iorga pune bazele unui mod (poate chiar a unei direcţii) de cercetare, pentru care ea constituie o abordare preliminară, ale cărei continuare şi dezvoltare suntem îndreptăţiţi să le aşteptăm cu tot interesul. Cu asemenea cercetări, ştiinţa genealogică însăşi se află la o răscruce.“ (Ştefan S. GOROVEI)

S-a născut în 1982, la Bucureşti, ca descendent al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni, Bărbuleştii din Poiana, înrudiţi prin alianţă cu familii ca Străjescu, Mavrogheni, Rosetti, Hasdeu, von Kraus. A absolvit Colegiul Naţional Spiru Haret din Bucureşti în anul 2001 şi Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, specializarea Istorie – Limba şi literatura engleză, în 2005. În vara lui 2004 a absolvit Universitatea Internaţională de Vară a European College of Liberal Arts (ECLA) din Berlin (instituţie aflată sub egida Bard College din Statele Unite ale Americii). După un stagiu de pregătire la Universitatea Paris IV Sorbona din Franţa (2006; a urmat cursurile profesorilor Jean-Pierre Bardet, Dominique Barthélemy, Lucien Bély, Olivier Chaline, Françoise Thom), a obţinut în 2008 şi diploma de Master în Istoria Ideilor şi Mentalităţilor (la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, sub coordonarea prof. univ. dr. Lucian Boia).
În perioada 2007-2008 a lucrat ca expert în management cultural la Institutul Cultural Român, Direcţia Relaţii Internaţionale, coordonând aprox. 40 de proiecte realizate în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe. În 2008 a fost consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României. În prezent este vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu şi doctorand bursier, în istorie, la Universitatea din Bucureşti (pregăteşte, tot sub coordonarea prof. Lucian Boia, o teză despre Imaginarul genealogic al boierilor din Moldova şi Ţara Românească, în secolul al XIX-lea şi va pleca într-un stagiu de cercetare la Paris, la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle, de pe lângă Universităţile Paris I Panthéon Sorbonne şi Paris IV Sorbonne).
A participat, începând cu anul 1999, la şcoli de vară, conferinţe, colocvii în Polonia, Turcia, Danemarca, India, Rusia, România şi a primit mai multe premii şi distincţii, printre care Medalia Regele Mihai pentru Loialitate (2008), Premiul Adrian Marino pentru debut în eseistică (2001), Premiul I la Concursul Istoria mea – Eustory (2000) şi Premiul I la concursul de eseuri organizat de Fundaţia Academia Civică (1999). A fost responsabil pentru Bucureşti al Grupului Civis de pe lângă Alianţa Civică (2000-2002) şi preşedinte al Societăţii de Studii IstoriceErasmus (afiliată la International Students of History Association; 2003-2005). Este membru în Colegiul Director INFORR şi membru asociat al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (afiliat la Confederaţia Internaţională de Genealogie şi Heraldică).
A publicat volumele Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Editura Humanitas, 2005), Les Cazaban. Une chronique de famille (împreună cu Eugen Dimitriu; les Editions Universal Dalsi, 2007), Genocidul comunist în România. Vol. IV. Reeducarea prin tortură (împreună cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Editura Albatros, 2003; fragmente din acest volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România). Este autorul unor fragmente din volumele Copilăria şi adolescenţa altădată (Editura DoMinoR, 2003), Istoria României în texte (Editura Corint, 2001), Exerciţii de speranţă – România în care aş vrea să trăiesc (Fundaţia Academia Civică, 2001), Exerciţii de memorie (Fundaţia Academia Civică, 1999). A revizuit volumul Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar P-Q de Cicerone Ioniţoiu (Editura Maşina de scris, 2006), a participat la redactarea Raportului Anual al Familiei Regale a României. 2006-2007 şi, alături de AALLRR Principesa Margareta şi Principele Radu ai României, la redactarea textului albumului Coroana română la 140 de ani (Editura Curtea veche, 2008). A colaborat la ziare şi reviste precum AldineAnalele Universităţii Bucureşti – IstorieCaietele INMERCăminul românesc (Elveţia), CuvântulDeciDosarele istoriei,ErasmusLumea credinţeiMemoriaObservatorul (Canada), Revista Institutului Diplomatic RomânRomânia liberăRomânia literară,Vlăstarul şi a avut intervenţii la posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR Cultural, TVR Internaţional, Realitatea TV, DR 1 din Danemarca) şi radio (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Tineret – Radio 3 NET, Radio France International).
În timpul liceului, ca redactor la revista Vlăstarul, şi în timpul facultăţii, a purtat convorbiri cu un număr de peste 30 de personalităţi, printre care: Corneliu Axentie, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Lucian Boia, Barbu Brezianu, Flavia Bălescu şi Rodica Coposu, Lena Constante, Gabriela Defour-Voiculescu, Neagu Djuvara, arhim. Mina Dobzeu, Sorana Georgescu-Gorjan, Ion Irimescu, Liudmila Kiseleff-Petică, Lydia baronesse Løvendal-Papae, Ion Lucian, Angela Marinescu, Pericle Martinescu, Alexandru Paleologu, Mircea Horia Simionescu, Profira Stoicescu, arhim. Petroniu Tănase, Constantin Ţoiu. A călătorit în peste 25 de ţări din Europa, Africa şi Asia.

Număr de vizualizări :800


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro