La USR, un moment fast al prozei româneşti

nov. 24th, 2012 | By | Category: Postcard

Vineri, 23 noiembrie 2012, ora 18.00, la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, Sala Oglinzilor (Calea Victoriei nr. 115), a avut loc evenimentul “Seara Prozei”, în cadrul programului“Scriitorii la ei acasă/ Scriitori pe Calea Victoriei”. Invitaţi: Gabriela Adameşteanu, Marta Petreu, Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian, Alexandru Vlad. Introducere: Eugen Negrici. Întâlnirea a făcut parte dintr-un proiect al Uniunii Scriitorilor din România, organizat cu sprijinul financiar al Guvernului României. Selecţia scriitorilor invitaţi a fost asumată de criticul literar Nicolae Manolescu, directorul revistei „România literară” şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Moderator: Dan Mircea Cipariu.

“Este al treilea eveniment din cadrul programului Scriitori la ei acasă/ Scriitorii pe Calea Victoriei, un program iniţiat de Uniunea Scriitorilor şi finanţat de Guvernul României. Este un privilegiu şi pentru cei prezenţi acum, dar şi pentru ascultătorii Radio România Cultural să îi asculte într-o lectură publică, în premieră în România, pe câţiva dintre cei mai importanţi romancieri români  contemporani, multipremiaţi în ultimii ani. (…) Vom avea suficiente probe pentru a face afirmaţia că putem exporta şi imaginar, şi construcţie epică, şi mitologie în satul european, din care facem şi noi parte. Cei mai mulţi dintre autorii invitaţi astăzi au fost publicaţi de edituri prestigioase europene şi din lume. Doamna Gabriela Adameşteanu, de exemplu, a fost publicată de celebra Gallimard de două ori, volumul “Cartea şoaptelor” de Varujan Vosganian a fost tradus în treisprezece limbi, Petru Cimpoeşu a câştigat cel mai important premiu literar din Cehia, Marta Petreu e un nume consacrat cititorilor francezi, Alexandru Vlad este laureat al unor importante premii… ”, a deschis Dan Mircea Cipariu evenimentul dedicat prozei româneşti.

“Sunt onorat şi emoţionat că astăzi pot să introduc în scenă cinci prozatori excepţionali, care s-au impus de mult în literatura română contemporană. După cum ştiţi, eu sunt scepticul de serviciu al literaturii române, aşa că-mi impun, de data aceasta, să gândesc pozitiv şi să afirm că ne aflăm într-un moment fast, într-un extraordinar moment al evoluţiei prozei româneşti, un moment important în istoria prozei de după 1989, pentru că, de câţiva ani încoace, scriitorii au reînceput să aibă gustul marilor mize, să iubească ficţiunea, să caute să se dezbare de puterea infamă a memoriei. În literatura noastră a existat, şi asta a spus-o primul Mihai Zamfir, o luptă continuă între memorie şi imaginaţie. De cele mai multe ori, din păcate, memoria a învins. Ea a învins imediat după Revoluţie, pentru că, imediat după Revoluţie am avut de-a face cu o dezvoltare spectaculoasă a prozei, pentru că aceasta reacţionează mult mai repede la schimbarea de mentalitate şi la schimbarea contextului socio-politic, fapt pentru care Breton o ignora, iar Sartre o considera o prelungire a ideologicului. A reacţionat spectaculos, dar într-un anume sens previzibil pentru că, dintr-o dată, s-a redescoperit adevărul memoriei, a apărut o literatură mizerabilistă, memoriile şi jurnalele au avut un succes formidabil (numai ele au fost publicate ani întregi de edituri care- şi ele- erau într-un sfâşietor moment al evoluţiei lor), s-a renunţat în bună măsură la jocul metatextual şi la tot ce ţinea de metaliteratură (care făcuse gloria generaţiei `80). Aş putea spune că, în acelaşi timp, s-a renunţat pur şi simplu la ambiţia marilor construcţii, pentru că marile construcţii, care făceau marea literatură a perioadei comuniste, au fost de fiecare dată învăluite în neadevăr, au spus jumătăţi de adevăruri, sferturi, şi din această pricină au produs un sentiment de antipatie în rândul, mai ales, al tinerilor scriitori. Sigur, literatura de acest tip, se întemeia pe relevarea unor adevăruri altădată greu de spus, din cauza cenzurii. Această literatură a avut şi foarte importante excepţii. În această perioadă, şi în primul deceniu de după Revoluţie, să nu uităm că au scris Aldulescu, Oţoiu, Simona Popescu. Au existat întotdeauna astfel de perioade şi excepţii. Să nu mai vorbim de Breban, călăreţul singuratic, care-şi avea şi îşi are programul lui de la care nu se abate. Au trecut, însă, anii, au apărut edituri noi, generaţii noi de scriitori, o generaţie nouă între care Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Filip Florian, Florin Ilis…întreaga pleiadă de scriitori importanţi care şi-a făcut loc în literatură. (…) Să nu uităm că au trecut, totuşi, douăzeci şi doi de ani de la Revoluţie, o perioadă identică, ca întindere, cu perioada interbelică. După primul deceniu, lucrurile au început să se stabilizeze, vântoasele acelea postrevoluţionare au încetat să mai bată prin cultură şi prin politică.”, a spus prof. univ. Eugen Negrici.

Prima care a citit a fost Gabriela Adameşteanu, care a spus că şi-a asumat faptul că înfruntă un mare risc prin lecturarea unor fragmente de proză în care personajele vorbesc cu specificul limbii transilvănene.

După prima lectură, Dan Mircea Cipariu a invitat-o pe Marta Petreu să citească. Autoarea a ales un fragment din volumul multipremiat “Acasă, pe Câmpia Armaghedonului”, Editura Polirom, 2011.

A urmat lectura lui Petru Cimpoeşu. “Am văzut în programul acestui eveniment că fiecare dintre scriitori va citi din cea mai bună carte a lui. Din cauză că cea mai bună carte a mea este cea care urmează, voi citi din ea. Romanul se va numi“Cântecul de dragoste al celui care nu mai iubeşte.”

Varujan Vosganian a citit o scurtă poveste din “Jocul celor o sută de frunze”, un volum de nuvele care va apărea în primăvara anului următor.

Seara s-a încheiat cu lectura lui Alexandru Vlad, care a citit din cea mai recentă carte a sa.

Preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, Horia Gârbea, a înmânat din partea ASB medalii de onoare la finalul evenimentului prof. Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, lui Varujan Vosganian, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, şi lui Gabriel Chifu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.

Dan Mircea Cipariu a trecut, în final, în revistă evenimentele din cursul săptămânii viitoare “Scriitori la ei acasă/ Scriitori pe Calea Victoriei” şi “Serile literaturii străine pe Calea Victoriei”, evenimente care pot fi consultate la pagina web: http://www.agentiadecarte.ro/2012/11/uniunea-scriitorilor-din-romania-lanseaza-programele-literare-%E2%80%9Escriitorii-la-ei-acasa-scriitori-pe-calea-victoriei%E2%80%9D-si-%E2%80%9Cserile-literaturii-straine-pe-calea-vitoriei%E2%80%9D/

Andra ROTARU

Număr de vizualizări :1035


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro