În perioada 19-23 martie 2012, o delegaţie a Federaţiei Editorilor şi Distribuitorilor de Carte din România (FEDCR) a fost prezentă la Târgul Internaţional de Carte pentru Copii de la Bologna (Bologna Children`s Book Fair-http://www.bookfair.bolognafiere.it/en/). În cadrul evenimentului, reprezentanţi ai asociaţiilor membre ale FEDCR (Lucia Ovezea-Preşedinte FEDCR) au participat la activităţi de documentare şi schimburi de experienţă cu organizaţii din domeniul culturii scrise, desfăşurate în cadrul celei de a 49-a ediţii a Târgului Internaţional de Carte pentru Copii de la Bologna. Claudiu Istrate a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro un amplu reportaj despre participarea FEDCR la Bologna, pe care îl redăm integral:„Acţiunile au fost organizate prin programul „DECULT- dezvoltarea capacităţii instituţionale a partenerilor sociali din domeniul culturii scrise”, derulat de FEDCR şi finanţat de Fondul Social European-prin Programul Operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritară 3 „Creşterea 
adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile”.
adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile”.Târgul Internaţional de Carte pentru Copii de la Bologna este cea mai mare manifestare expoziţională de profil din lume, destinată în exclusivitate specialiştilor în domeniu, ce reuneşte peste 1200 de expozanţi din 66 de ţări. În afară de vizitarea standurilor cu cea mai bogată ofertă internaţională de literatură, bandă desenată, publicaţii şi jocuri educaţionale sau cu lucrări tipărite şi digitale pentru copii, delegaţii FEDCR au participat la evenimente organizate pentru specialiştii din domeniul cărţii, la forumuri, dezbateri, simpozioane, mese rotunde, întâlniri, prezentări, ateliere de demonstraţii practice, în special la cele care au vizat promovarea cărţii şi stimularea lecturii, cu precădere în rândul tineretului.
Un obiectiv central în cadrul deplasării l-au constituit schimburile de experienţă cu asociaţii naţionale reprezentative pentru domeniul culturii scrise din şase ţări (Italia, Grecia, Spania, Republica Cehă, Franţa şi Turcia): Asociaţia Editorilor din Italia (AIE-http://www.aie.it/); Centrul Naţional al Cărţii din Grecia (EKEBI-http://www.ekebi.gr/frontoffice/portal.asp?cpage=NODE&cnode=139&clang=1); Centrul Naţional de Literatură pentru Copii „La Joie par les livres” (http://lajoieparleslivres.bnf.fr/masc/Default.asp?INSTANCE=JOIE); Xunta de Galicia (http://www.xunta.es/portada); Asociaţia Editorilor şi Distribuitorilor de carte din Republica Cehă (http://www.bookworld.cz/); Asociaţia Editorilor din Turcia (http://www.turkyaybir.org.tr/).
Tematica abordată s-a axat îndeosebi pe următoarele puncte de interes: reprezentativitatea asociaţiilor şi dezvoltarea lor profesională; cifre-cheie în producţia, difuzarea şi consumul de carte tipărităl şi electronică/ efectele crizei economice; sprijinul culturii scrise acordat de Stat; legislaţia şi cadrul economic pentru industria cărţii; programe şi campanii pentru stimularea lecturii; instituţii şi programe de formare profesională în domeniul editorial; târguri, saloane, festivaluri şi alte evenimente ale industriei de profil.În cadrul schimburilor de experienţă, s-au aprofundat şi s-au putut cunoaşte realităţi şi preocupări frecvente în ţările respective, precum şi de pe plan european, şi s-a putut realiza o comparaţie cu situaţia din România:
În ţara noastră sunt 8 asociaţii de editori, două de difuzori şi două federaţii care îşi dispută reprezentativitatea, în timp ce în toate celelalte ţări ale Europei există, de obicei, o singură asociaţie (federaţie) de breaslă, maximum două (editori şi difuzori, separat).
Cifrele-cheie în domeniu sunt net superioare în celelalte ţări faţă de România, la cifra de afaceri, titluri, tiraje şi consum de carte, cu toate că, criza economică s-a resimţit oriunde.
Sprijinul Statului se manifestă variat, de la înfiinţarea unor centre Naţionale specializate (Franţa, Grecia), derularea de programe pentru traduceri (Turcia, Spania), suportarea costurilor de participare la târguri internaţionale (Grecia, Turcia, Cheia), până la neimplicare totală (Italia). În România sprijinul este prevăzut legislativ pe arii largi (proiecte editoriale, burse, traduceri, achiziţii centralizate etc), dar bugetele sunt reduse, în timp ce unele prevederi nu se aplică (reducerea cu 50% a taxelor de expediere prin poştă a cărţilor). În general nu există legi în domeniu, cu excepţia celor referitoare la preţul fix al cărţii (Franţa), în timp ce în România există Legea 186/2003 privind sprijinirea şi promovarea culturii scrise, care nu se aplică, în cea mai mare parte.De exemplu, în Turcia există un program destinat traducerilor „Teda”-Translation Subvention Programme of Turkey–http://www.tedaproject.gov.tr/EN/ana-sayfa/2-22864/20120406.html, lansat în 2005 şi sponsorizat de Ministerul Culturii şi Turismului, cu scopul de a creşte vizibilitatea şi circulaţia literaturii turce în lume.
România, totodată, va fi ţara invitată de onoare în perioada 17-20 mai 2012, la Târgul Internaţional de Carte şi Festivalul de Literatură de la Praga (http://www.bookworld.cz/en/menu/general-info/), focus al acestei ediţii fiind asupra Literaturii din Zona Mării Negre şi asupra Benzii desenate. Evenimente de acest fel ar putea impulsiona autorităţile să acorde o atenţie sporită sectorului cultural şi răspândirii literaturii române.
Privind stimularea lecturii, majoritatea ţărilor europene au strategii, campanii şi evenimente speciale, organizate, de regulă, de asociaţii, cu sprijin financiar de la Stat sau companii particulare, având şi susţinerea unor parteneriate media puternice. Un plus de amploare şi eficienţă s-a remarcat în cazul Italiei şi Franţei.
Referitor la formarea profesională, pentru ocupaţiile din industria cărţii, sunt ţări cu programe bine definite (în Italia, Franţa, Spania), dar şi fără asemenea preocupări (Grecia, Cehia, Turcia). România are la ora actuală două programe: COMPEDIT (FEDCR) – http://www.compedit.ro/news.php şi PROEDIT (UER) –http://www.proedit.ro/ , iar peste doi ani va funcţiona Centrul Naţional de Formare pentru angajaţi din sectorul editorial şi domeniile adiacente.
Nici o asociaţie din cele cuprinse în schimburile de experienţe nu a beneficiat de de un program de complexitatea şi întinderea„DECULT”, derulat de FEDCR.
Toate organizaţiile partenere de dialog de la Bologna au fost şi sunt implicate în organizarea târgurilor, saloanelor şi a altor manifestări expoziţionale internaţionale privind cartea, printre cele mai cunoscute fiind cele de la Paris şi Montreuil (Franţa), Torino şi Bologna (Italia), Salonic (Grecia), Barcelona şi Madrid (Spania), Praga (Republica Cehă), Istanbul şi Ankara (Turcia). În urma discuţiilor, s-a conturat ideea că manifestările expoziţionale şi profesionale destinate exclusiv specialiştilor sunt cele mai recunoscute şi profitabile pentru breaslă. Spre deosebire de aceste ţări, în România nu există vreun eveniment exclusiv destinat specialiştilor, toate târgurile şi saloanele de carte fiind organizate în scopul vânzării de carte către publicl larg. Asociaţiile din ţara noastră dau dovadă încă de „timiditate” în a iniţia, singure sau în parteneriat, asemenea manifestări expoziţionale.
O activitate de documentare, bogată în învăţăminte, s-a derulat la standul IBBY (http://www.ibby.org/), Consiliul Internaţional al Cărţii pentru Copii-organizaţie internaţională ce reuneşte peste 70 de ţări, având drept obiectiv principal promovarea cărţii şi lecturii în rândul tinerei generaţii. Premiile Hans Christian Andersen, Lista de onoare IBBY, Premiul Asahi destinat programului de stimulare a lecturii, afişul şi mesajul destinat Zilei Internaţionale a Cărţii pentru Copii şi Tineret (2 aprilie) sunt tot atâtea modalităţi de promovare a culturii scrise în rândul copiilor, la care se adaugă activităţile fiecărei secţii naţionale în domeniu. România se află la început din acest punct de vedere, secţia Naţională IBBY, asigurată de UER având prea puţine programe, parteneriate sau acţiuni care să capaciteze breasla.
Lucruri semnificative pentru strategia unei asociaţii ca FEDCR s-au desprins din discuţiile avute cu ministrul ceh al culturii , cu Nathalie Beau, responsabil cultural internaţional al Bibliotecii Naţionale a Franţei, precum şi cu alte persoane contactate în perioada schimburilor de experienţă de la Bologna. Partenerilor de dialog le-au fost oferite mape cuprinzând informaţii şi documente referitoare la „DECULT”, şi s-au făcut scurte prezentări ale programului derulat de FEDCR, cu toţii apreciind utilitatea acestora.”
Claudiu Istrate
