spot_img

Dr. Marius Stan va dezbate pe tema „Memorie şi politici de memorie: instrucţiuni de folosire”, la Pavilion Unicredit

Joi, 9 februarie 2012, ora 19.00, la Pavilion Unicredit (Şos. Nicolae Titulescu nr.1, Bucureşti), dr. Marius Stan va dezbate pe tema „Memorie şi politici de memorie: instrucţiuni de folosire”. „Aceasta, ca discurs al oricărui narator obişnuit cu regresiile în trecut, îşi propune să repovestească tuturor celor cu „ţinere de minte” cum anume a găsit de cuviinţă România post-decembristă să-şi reamintească istoria recentă prin cele două canale anunţate: politic şi artistic! Cu alte cuvinte, să răspundă la cel puţin două întrebări fundamentale: ce şi cum anume ne-am amintit politic despre perioada comunistă? Ce şi cum anume ne-am amintit artistic despre perioada comunistă? Vor fi aşadar explorate evocările politice şi artistice ale trecutului, ca mijloace de întemeiere post-decembristă a unor tipologii de memorie.”, a scris Marius Stan.

“Memoria etichetează o mare varietate de fenomene. Îţi aduci aminte cum să joci GO după mulţi ani de inactivitate. Îţi aminteşti să-ţi suni părinţii cu fiecare aniversare a lor. Îţi aminteşti maidanele pe care băteai mingea în copilărie. Îţi aminteşti un gust, o culoare, o trăire… îţi aminteşti evenimentele din 1989 prin „ochelarii” unei vârste şi unei experienţe anume. Şi cu toate astea, foarte multe lucruri se întâmplă – cum spune Wittgenstein – atunci când ne amintim.
Atunci când amintirea este obţinută pe calea mijloacelor politice, ea îmbracă forma politicilor de memorie. Sau când amintirea se întrepătrunde cu arta devenindu-i obiect, putem vorbi, în fine, de o artă a memorializarii. Toate aceste instrumentalizări lucrează cu interpretari şi reinterpretări ale unor simboluri din trecut, în vreme ce memoria, privită în ansamblul ei, nu înseamnă altceva decât un proces complex în care selecţia joacă un rol covârşitor. Fiind un act prin excelenţă de selecţie, memoria se poate raporta la şablonul celui care face selecţia. Şi cu toate acestea cine stabileşte care elemente sunt de reţinut ca memento public şi care anume ar trebui eliminate şi date uitării? Că memoria de un anumit fel şi formă se poate naşte din acest „laborator” fără a fi astfel intenţionată de către creator, este un alt lucru foarte posibil. Dar lucrurile pot fi atât intenţionale cât şi neintenţionale în acelaşi timp, în vreme ce anumite „memorii vernaculare” ale unor evenimente majore ar putea rămâne chiar diferite de comemorarea istorică oficială.”, a scris Marius Stan.

Marius Stan este doctor al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti (cu o teză despre administrarea trecutului în Republica Sârbă şi funcţionarea Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie) şi cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, calitate în care a participat la elaborarea mai multor articole şi lucrări despre istoria comunismului în România. A publicat studii despre sistemul penitenciar, reeducarea prin tortură şi represiunea comunistă în România şi coordonează revista internaţională History of Communism in Europe. Este co-autor al volumelor I şi II ale Dicţionarului ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Aparatul Central: 1948 – 1989, Iaşi: Polirom, 2009/ 2011.
Din 2006 este membru şi purtător de cuvânt al mişcării civice Miliţia Spirituală.
Printre domeniile sale de interes se află proiectele educaţionale şi de memorie: istoriacomunismului.ro; memoryofnation.eu, transformările sociale şi politice în Europa postcomunistă şi justiţia de tranziţie.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508