Paul Bailey, Bora Ćosić, Gheorghi Gospodinov, Lidija Klasić, Jean Mattern , Roman Simić şi Goce Smilevski, invitaţi la Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti

nov. 6th, 2011 | By | Category: Proiecte

În perioada 7-9 decembrie 2011, la Muzeului Ţăranului Român / Clubul Ţăranului, va avea loc ediţia a IV-a a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB). Reunite de tema „Ţara adoptivă”, nume importante ale scenei literare europene contemporane vor sosi la Bucureşti: Paul Bailey (Marea Britanie), scriitorul de origine sârbă Bora Ćosić (stabilit în Germania) – unul dintre cei mai originali şi reprezentativi scriitori din fosta Iugoslavie, Jean Mattern (Franţa) scriitor şi editor de succes la Gallimard, Lidija Klasić – scriitoare şi jurnalistă de origine sârbă, stabilită de asemenea în Germania, Roman Simić (Croaţia) – scriitor, dar şi organizator şi director de programe al renumitului festival european „Short Story in Zagreb”, Goce Smilevski (Macedonia) – laureatul din 2010 al Premiului pentru  Proză al Uniunii Europene (cu o carte aflată în pregătire la Polirom) şi Gheorghi Gospodinov (Bulgaria) – unul dintre cei mai importanţi scriitori ai momentului, dar şi un dramaturg şi scenarist de succes. Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB) este un proiect independent, iniţiat şi coordonat de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu. Detalii, pe www.filb.ro.



Paul Bailey s-a născut la Londra, pe 16 februarie 1937. În 1953, a obţinut o bursă de studii la Central School of Speech and Drama; între 1956 şi 1964 a lucrat ca actor, iar în 1967 a devenit scriitor liber-profesionist. A fost Literary Fellow la universităţile Newcastle şi Durham, iar după ce a primit în 1976 Bicentennial Fellowship a călătorit în America, unde a fost, între 1977 şi 1979, Visiting Lecturer in English Literature la North Dakota State University. Printre distincţiile care i s-au acordat se numără E.M. Forster Award (1974) şi George Orwell Prize pentru eseul „The Limitations of Despair”. Romanele sale mai cunoscute sunt „At the Jerusalem” (1967; trad. rom. 1996), care a obţinut Somerset Maugham Award şi Arts Council Writers’ Award, „A Distant Likeness” (1973), „Peter Smart’s Confessions” (1977), nominalizat la Booker Prize, „Old Soldiers” (1980; trad. rom. 1996), „Gabriel’s Lament” (1986), nominalizat la Booker Prize, „Sugar Cane” (1993), „Kitty and Virgil” (1998; trad. rom. 2005), „Uncle Rudolf” (2002). A coordonat „The Oxford Book of London” (1995), iar scrierile sale mai includ piese pentru radio şi pentru televiziune, două volume de memorii, precum şi două biografii.

Jean Mattern s-a născut în 1965, într-o familie de origine est-europeana. După obţinerea licenţei în literatura comparată, şi-a construit o carieră de succes în domeniul editorial. În prezent, lucrează la prestigioasa Editură Gallimard, unde coordonează colecţia de literatură străină „Du Monde Entier” şi colecţia „Arcades”, consacrată scriitorilor contemporani de origine străină. Editura Polirom a publicat în traducere cele două cărţi ale sale, „Baile Kiraly” (2009, traducere de Silviu Lupescu) – povestea unei triple căutări: a identităţii, a originilor şi a cuvintelor – şi „Lapte şi miere” (2011, traducere de Anca Băicoianu) – povestea exodului dureros spre Occident, tărâmul făgăduinţei, prin care curg râuri de lapte şi miere, a miilor de oameni siliţi să-şi părăsească ţara natală, cu câteva lucruri îndesate într-o raniţă sau doar cu hainele de pe ei, pentru a se feri din calea tăvălugului unei istorii monstruoase.

Bora Ćosić s-a născut la Zagreb în 1932. Din 1937, a trăit la Belgrad, acolo unde şi-a încheiat mai târziu studiile în Filosofie. În anii ’50, a fost editor la diverse publicaţii şi a tradus din opera lui Maiakovski şi a lui Hlebnikov. După publicarea primului său roman, „Casa hoţilor”, în 1956, o examinare suprarealistă a realităţii sociale din Iugoslavia, intră pe lista neagră a autorilor. După adaptarea pentru scenă a romanului „Rolul familiei mele în revoluţia mondială”, 1970, i-a fost interzis să mai publice pentru câţiva ani. În semn de protest, Ćosić se mută în Croaţia. În timpul exilului, scrie „Jurnalul unui om fără casă”, apărut în 1993. Din 1995, se refugiază la Berlin. În calitate de autor sârb în exil, pledează în 1999 pentru eliberarea croaţilor şi a sârbilor de sub Milosević. În 2002, publică „Fără pământ”, dedicat patriei natale, şi primeşte tot atunci Premiul pentru Înţelegere Europeană.
În 2009, Editura Art a publicat în traducere ediţia în limba română a volumului „Rolul familiei mele în revoluţia mondială” (traducere de Georgiana Ecovoiu).

Gheorghi Gospodinov (născut în 1968, la Iambol, Bulgaria) a studiat Filologia la Sofia. Publică poezie şi proză, este redactorul unei reviste literare, editorialist la cotidianul Dnevnik şi colaborator la Institutul de Literatură al Academiei Artelor din Bulgaria. Gospodinov s-a bucurat de succes şi în calitate de dramaturg şi scenarist.
Gheorghi Gospodinov a debutat în 1992 cu volumul de versuri „Лапидариум”, urmat de altul în 1996. Romanul lui „Естествен роман”, tradus în numeroase limbi, i-a adus recunoaşterea şi pe plan internaţional. Din opera lui, Editura Cartier va publica în traducere cartea „Un roman natural” (traducere de Catalina Puiu).

Născut în 1975, Goce Smilevski a studiat teoria literaturii şi literatura comparată la Skopje, limba şi literatură cehă la Praga şi studii culturale şi de gen la Universitatea Central-Europeana de la Budapesta. În prezent, este scriitor liber-profesionist şi locuieşte la Skopje. Publică proză, piese de teatru, eseuri şi cronici literare. Romanul lui de debut (Планетата на неискуството) a apărut în anul 2000. A primit numeroase premii literare: în 2006 a câştigat concursul de dramaturgie al P.E.N.-Centrului austriac şi macedonean, iar în 2010 a obţinut, pentru romanul „Сестрата на Зигмунд Фројд”, Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene.

Roman Simić (născut în 1972 în Zadar, Iugoslavia, astăzi Croaţia) este scriitor şi lector. Locuieşte în Zagreb, Croatţia. A fost editor şi redactor-şef al celui mai important ziar croat de literatură, Quorum, şi este organizator şi director de programe al renumitului festival european „Short Story in Zagreb”. Lucrează ca lector la Profil International Press.
În 1992 şi 1996 a câştigat locul al doilea Goran Preis ca tânăr poet. În 2003 a fost bursier al oraşului Graz, iar în 2004, al Literarische Colloquium Berlin. A luat parte la Bienala Tinerilor Artişti Zona Mediteraneană în Roma 1999 şi la întrunirea scriitorilor la Ziua A. Malraux în Sarajevo 2000, precum şi la Prezentarea prozatorilor contemporani în Viena, 2001/2003, şi Göteborg, în 2004. În 2005, a fost recompensat cu  Premiul Jutarnji-List pentru cea mai bună carte croată în proză, „U što se zaljubljujemo”.
Cărţile lui au fost traduse în franceză, suedeză, poloneză, bulgară, lituaniană, spaniolă, sârbă şi engleză.

Lidija Klasić, născută în Krapina (astăzi Croaţia), trăieşte la Berlin şi Rovinj. A studiat Ştiinţe Politice în Zagreb şi a fost jurnalistă la fostul Radio Zagreb. Din 1988 este corespondentă din Bonn. Devine redactor şi mai târziu corespondent pentru Deutsche Welle. Face relatări despre fosta Iugoslavia la WDR Köln, postul de radio Deutschlandfunk şi NZZ. Este autoarea volumului „Auf nach Istrien” (Folio Verlag, 2011).

Număr de vizualizări :1376


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro