În perioada 28 iulie – 10 august 2011, la Galeria Helios (Piața Victoriei nr. 6, Timișoara), poate fi vizitată expoziția personală a artistului vizual Daniel Crăciun, intitulată “Ex-poziție”.
“Ex- poziție”, titlul dat acestui prim one-show al meu în Timișoara (partener Uniunea Artiștilor Plastici), revelează o stare, o poziție a mea față de social și politicul actual-dar nu numai, exemplificat de imaginile oglindite în 22 de lucrări alese pentru această manifestare. Ele, în majoritate picturi, la care se adaugă câteva tehnici mixte sau colaj și două fotografii digital-picturale, reflectă și o selecție calitativă din ultimele mele perioade, cu excepția a trei lucrări dedicate întrucâtva spiritului Timișoarei revoluționare, dar și a stării de protest a bucureștenilor din anii 90 (respectiv “Omagiu” și “Ori imbecili, ori orbi”, “Prăpastia și saurus”). În majoritate, aceste lucrări oglindesc preocupările mele neo-simbolice, neo-expresioniste din care măcar în parte se pot asocia- și asta mai demult- cu disecarea și filtrarea prin prisma esteticii vizuale, a nevoii de protest la starea de lucruri într-un Est aproape mereu “sălbatic” și imprevizibil în sensul rău al cuvântului; dar și a nevoii de protest ca stare, față de politicile actuale la nivel mondial (de ce nu și cele inclusiv culturale?) sau a nivelării omului. Protestul, ironia (pe undeva chiar ludică), sarcasmul exprimat și prin deformări grotești, sunt adesea arme în arta mea și exprimă o stare de luciditate asumată nu numai celor care, ca mine, o au și o exprimă, ci este benefică tuturor. Suntem sătui de stările de lucruri de acum, de ce le-am mai tolera…Ca multe expoziții personale, și aceasta, pe lângă o propunere estetică este și o atitudine civică- arta, după părerea mea, nu poate neglija societatea, întrucât îi face parte.
Fire, trimiteri către această expoziție pleacă și din ultima mea manifestare- “Hipertensions” (la galeria Melenia, București), căci câteva lucrări au fost expuse în ambele locuri. Unele lucrări însă sunt mai aproape de căutările sau realizările mele din cadrul ciclului “Vegetal-psihedelic”. Tensiunea și întrucâtva oniricul sunt comune ambelor direcții, iar acesta din urmă e ca un leitmotiv necesar, căci e vorba de un oniric cu „ochii deschiși” (parafrazând pe Kubrick cu al său „Eyes wide shut”). Dacă marele Goya spunea că „somnul rațiunii naște monștrii”, eu aș parafraza încheind cu „somnul națiunii naște monștri”. E și o expoziție și o poziție”, a spus artistul vizual Daniel Crăciun.