Exploatarea economică a patrimoniului construit. Studiu de caz: Palatul Ştirbei

oct. 28th, 2010 | By | Category: Eveniment

ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei a organizat ieri, 28 octombrie 2010, dezbaterea publică cu tema „Exploatarea economică a patrimoniului construit”. Discuţia a avut în centru propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice de avizare a PUZ-ului pentru Complex Palatul Ştirbei, care prevede o construcţie înaltă de 38 de metri în spatele Palatului Ştirbei. Cei care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii au fost Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, Csilla Hegedus, consilier personal Kelemen Hunor, Peter Derer, Preşedinte Uniunea Arhitectilor, Serban Sturdza, arhitect şi vicepreşedinte asociaţia Pro Patrimoniu, prof. dr. Andrei Pippidi, editorialist Dilema Veche, Teodor Frolu, arhitect şi proprietar The Ark, Irina Iamandescu, Asociaţia pentru Arheologie Industrială, Gheorghe Pătraşcu, arhitect-şef al Capitalei, Cornelia Gafiu, PR&PA Consultant Links Associates (reprezentant al proprietarului Palatului Ştirbei, Ovidiu Popescu), Aurora Târşoaga, arhitect inginer  Credo Design. Pentru asigurarea unei dezbateri echilibrate, moderatorul întâlnirii a fost jurnalistul Ovidiu Nahoi, senior editor cotidianul Adevărul.

După introducerea făcută de Ovidiu Nahoi şi prezentarea participanţilor interesaţi şi legitimaţi pentru a face o analiza pertienentă asupra subiectului, cuvântul i-a fost acordat lui Theodor Paleologu. “Regret că nu sunt prezenţi membrii din comisie care şi-au schimbat punctul de vedere în mod radical în ciuda faptului că proiectul nu s-a schimbat foarte mult. Aş vrea ca fiecare dintre ei să ne explice, cu cifrele pe masă, de ce şi-au schimbat punctul de vedere.”, a spus fostul ministru la Culturii. “Dacă proiectul nu se încadrează în normele urbanistice în vigoare, trebuie respins de către Ministru pentru că este vorba de responsabilitatea lui şi de credibilitatea Comisei.”, a adăugat Paleologu.

Csilla Hegedus a spus: “Eu, în calitate de consilier, am recomandat domnului Ministru să retrimită Comisiei Naţionale a Monumentelor acest proiect pentru a fi rediscutat. Am primit foarte multe sesizări de la societatea civilă, foarte multe sesizări de la asociaţiile profesionale, pe care domnul Ministru le-a luat în considerare. ” (…) “Există scrisori trimise de Ministrul Culturii către domnul Ovidiu Popescu, în care se cere de nenumărate ori transmiterea către Comisia Naţională de Monumente Istorice a proiectului de restaurare a Palatului Ştirbei, proiect pe care nu l-am primit nici până în ziua de azi. ”, a mai spus Csilla Hegedus. “Proprietarul nu a fost sancţionat pentru starea de degradare în care se află palatul.”, a continuat ea.

Andrei Pippidi a avut de-asemeni o intervenţie notabilă: “ Doar faptul că mă întorceam în seara acelei zile din străinătate m-a împiedicat să iau parte la o şedintă al cărei conţinut îmi fusese transmis. Absenţa mea nu avea nicio legătură cu prezenţa sau absenţa punctului care prezenta PUZ Ştirbei, însă el lipsea! ”

Gheorghe Pătraşcu a spus în cadrul dezbaterii de ieri că “PUZ-urile noastre din zone protejate sunt deficitare. Lucruri care sper să se îndrepte cu ocazia realizării PUG-ului. ” “Nu susţin acest proiect. Într-un fel conjunctura de negociere m-a forţat la un moment dat să acord acei indicatori. Nu sunt convins, dar a fost o majoritate care a decis la un moment dat.”, a continuat arhitectul-şef al capitalei.

Cornelia Gafiu a fost de părere că “Societatea civilă putea să ia atitudine de acum 3 ani, când a fost depus PUZ-ul. Acum, cu doar câteva zile înainte să se ia decizia, are loc această dezbatere, pentru a pune presiune asupra ministrului. Din perspectiva arhitecților domnului Popescu, restaurarea Palatului Știrbei și construirea noii clădiri ar trebui să meargă simultan.” “Construcția nu va fi un mall!”, a atras atenţia Cornelia Gafiu.

Teodor Frolu a afirmat că “de ani de zile se revine la discuţia asta: a legislaţiei în care proprietarul este mai puternic decât instituţiile care ar trebui să reglementeze. ” “Sunt un investitor fraier în domeniul acesta pentru că nu am acţionat pe criterii de piaţă. Investitorul are un singur obiectiv, investitorul trebuie să facă bani şi acest lucru trebuie să fie înţeles. Însă nu trebuie să facă bani în detrimentul comunităţii şi al interesului public.”, a precizat Frolu.

Irina Iamandescu a fost cea care a spus că “acest proiect a fost, ca şi alte proiecte, de foarte multe ori discutat la Comisia tehnică a PMB înaintea existenţei unei dezbateri publice sau a unei consultări în cadrul Ministerului Culturii. Pe de altă parte, este nevoie de o soluţie mai subtilă. Este nevoie de o negociere între regulamentele zonelor faţă de care acest PUZ se află la intersecţie. Dacă facem o medie aritmetică, aceasta ar trebui să iasă între indicatorii cel mai mare şi cel mai mic. Noi suntem în situaţia în care PUZ-ul propus este mai sus decât toţi ceilalţi indicatori.”, a mai afirmat Irina Iamandescu. Tot ea consideră că “Efortul de negociere trebuie să meargă profesional în această direcţie. Discutam fără cărţile pe masă pentru că nu ştim ce variantă s-a discutat la Ministerul Culturii. Cred că toate aceste proiecte ar trebui dezbătute profesional într-o consultare între aceste comisii, PMB, Ministerul Culturii, MDRT şi poate că toată această negociere trebuie să aibă loc cu implicarea societăţii civile.”

Şerban Sturdza a afirmat că sustine ca “şedintele Comisiei de Monumente să fie publice. Asta nu înseamnă să fie acceptate intervenţii din partea publicului, dar cred că în sală are dreptul să pătrundă toată lumea şi să asiste. Studiul istoric aş fi vrut să fie public şi la fel şi proiectul care prevede ce urmează să se întâmple într-un sit zonă protejată. Pentru că dacă dl. Popescu ar fi fost sincer, atunci ar fi acceptat aceste discuţii la începutul proiectului, nu acum.”

“Avem în acest moment un proiect care nu ştim exact cum arată. Avem fondul unei legislaţii neclare care permite negocieri şi derogări şi avem o decizie pe care o aşteptăm din partea Ministerului Culturii. Atenţie: arbitrul în general nu mediază între jucători, ci arbitrul dă o decizie care nu va conveni părţii adverse. ”, a fost concluzia dezbaterii, exprimată de Ovidiu Nahoi.

“Întâlnirea de ieri a fost un exercițiu necesar și oportun pentru toate părțile implicate în proces: societatea civilă, administrația centrală și locală și investitor. Argumentele prezentate, deopotrivă favorabile și  împotriva proiectului propus,  au construit o imagine de ansamblu cu privire la oportunitatea propunerii. Decizia cu privire la realizarea proiectului este, în acest moment, în sertarul domnului Kelemen Hunor. Având în vedere că a fost reprezentat în cadrul dezbaterii de ieri, decizia finală trebuie că va ține cont și de argumentele celor prezenți ieri la Cărturești.”, a declarat Irina Zamfirescu, coordonator proiect Pateneriat pentru Buna Guvernare III – Capitolul Dezvoltare Durabilă, ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei.

ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, alături de partenerii din cadrul proiectului „Pateneriat pentru Buna Guvernare III – Capitolul Dezvoltare Durabilă”, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe, Asociaţia Pro Democraţia (APD) şi Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, desfăşoară un program de dezvoltare urbană, prin care abuzurile faţă de oraş să fie făcute publice şi stopate.  Locuitorii urbani pot sesiza iregularităţile pe care le constată pe platforma web specială – www.orasulestitu.ro – sau la numărul de telefon 021.528.88.24.

Proiectul este finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

Număr de vizualizări :1225


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro