Rostirile lui George Anca în Melbourne

iun. 8th, 2010 | By | Category: Postcard

În perioada 29 mai-13 iunie 2010, scriitorul şi profesorul conferenţiar George Anca este prezent în Australia (Melbourne), la invitaţia comunităţii româneşti şi a grupului de radio 3 zzz, susţinând prelegeri în biserici, discuţii şi lecturi la Melbourne University şi la Şcoala românească. Acesta a recitat poeme, inclusiv în engleză, la Australian Poetry Centre, a dat interviuri la posturile româneşti de radio SBS, 3 zzz şi Vocea Evanghelică. Ben Todică a trimis la redacţia AgenţieideCarte.ro un articol despre vizita lui George Anca la Melbourne.

“Întrebat de Kate McDonald, pentru faimoasa emisiune a lui Philip Adams, de la ABC, Sydney, ce l-a adus în Australia, scriitorul şi profesorul George Anca a răspuns că în 1978, în India, se gândise să ceară azil politic în Australia, poate pe urmele rudelor Ion Alexe şi Maria Gheorma, cu fiul ei Florin. Pregătindu-se să vadă continentul austral, pelerinul a compus un lung poem intitulat ‘La plecarea în Australia’, ambiţionandu-se să revină în patrie cu o scriere în replică, ‘La întoarcere din Australia’, poate confirmând de la faţa locului cvasi-sinonimia spirituală dintre Mioriţa şi Waltzing Matilda. Aflat, într-un târziu, între 29 mai şi 13 iunie 2010 în Melbourne, la invitaţia comunităţii româneşti şi a grupului de radio 3 zzz, prin Ben Todică, George Anca a ţinut prelegeri în biserici, la Melbourne University sau la Scoala romaneasca, a recitat poeme, inclusiv in engleza, la Australian Poetry Centre, a dat interviuri la posturile romanesti de radio SBS, 3 zzz si Vocea Evanghelica, a vizitat 12 Apostles, carismaticii stâlpi din Pacific.

În Duminica tuturor Sfinţilor (30 mai), în Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, George Anca a evocat sfinţii români, martirii puşcăriilor comuniste, pe Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, pe Sfânta Filofteia, pe Mihai Eminescu. Duminica următoare, dimineaţa, în biserica din Endevour Hills, pe marginea evangheliei lui Luca despre cei zece leproşi samariteni, a făcut referinţă la compasiunea Maicii Tereza propovăduită la un congres, împreună cu Indira Gandhi, la leprozerii din India, la un congres medical, discriminate casteist, dar şi la cea din Tichilesti, România, cercetată şi de un masterand al vorbitorului. Seara, în biserica Harul, a susţinut un veritabil recital – Rugăciune de Mihai Eminescu, În grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu, Oh, maica lor de Ştefan Vlădoianu, Isus în celulă de Radu Gyr, Unde sunt cei ce nu mai sunt de Nichifor Crainic, Colind de Ştefan Tumurug – la care s-a adăugat recunoaşterea, împreună cu auditoriul, a poetului Gheorghe Lupaşcu şi a actorului călugar Dragoş Pâslaru. Vorbitorul a teoretizat recunoaşterea-abhijnana-anagnoresis, de la Kalidasa la Paul Ricoeur şi Mircea Eliade. Conferenţiarul a fost abordat de participanţi, ca parte din  atmosfera suferinţelor emigrării forţate.

Rostirile eminescologice ale lui George Anca în Melbourne nu vor fi uitate. Susţinerile sale asupra poeziei religioase, dacismului zalmoxian, indoeminescologiei, ca şi a contestării cultului lui Eminescu, începând cu revista Dilema, au avut ecou. La Wheeler Centre, George Anca a inaugurat, ca internaţional performer, festivalul poetic Poems from Home, cu versiunea româneasca a baladei emblematice pentru Australia, Waltzing Matilda, comparabilă cu Mioriţa, recitând apoi poeme ale sale – special wintwer, what isn’t permited, rarely single, theme Australia, closed motherlands, how I will sleep, swagman, angel, light of the day, in love, sonnets for the Alkyons (the xvith), Maiastra, the Eliade’s ashes. Au recitat, în continuare din creaţiile lor, poeţi australieni provenind din diferite ţări: Dmitris Troadis (Grecia), Melike Ulgezer (Turcia), Aidan Coleman (Irlanda), Mimo Mangione (Italia), Clary Riven (Venezuela).

În vizita la Victoria State Library, profesorul Anca a donat din cărtile sale şi ale lui Pusi Dinulescu, a transmis, din partea doamnei director Elena Târziman, disponibilitatea Bibliotecii Naţionale a României de a-şi extinde schimburile cu Australia.

În ultimele două zile ale vizitei sale, accentuat eminescologice – cu trimiteri la eminescologia australiană, de la Lucian Boz la Ioan Miclău -, la Şcoala românească şi, din nou, la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, sfârşind unde începuse, va conduce un workshop de creative writing şi, respectiv, va conferenţia despre Eminescu, la 121 de ani de la moartea (asasinarea) sa.

În calitate de preşedinte- după moartea acad. Romulus Vulcanescu- al Societăţii de Etnologie din România, George Anca, pornind de la profunzimea şi înţelegerea din sânul etniei româneşti din Melbourne, cu fructificări spirituale la scară naţională şi internaţională, a văzut potrivită reformularea: „Societatea de Etnologie din România şi Diaspora”. În timpul vizitei, el s-a întâlnit cu Episcopul Australiei şi Noii Zeelande PS Mihail Filimon, preşedintele Asociaţiei Românilor din Statul Victoria, Constantin Burhală, vicepreşedintele John Corin Izvernariu, reprezentanţi ai Asociaţiei de Ajutor, Sănătate şi Servicii – Augustin Luchian, preşedinte, Melania Mardale, Titi şi Ana Dinu, Petre Stan, Stana Bica -,  ziariştii Ben Todică, Sergiu Selian, Carol Calauz, Dan Rabinovici, Ileana si Nicu Stan, Cristina Marsala, Camelia Florescu, Mariana Craciun si Cornel Tuclei, preotul Dumitru Coman, epitropii Corina şi Emil Munteaanu şi Cornel Moise, Ionela Buzatu, pastorii Belciu Busuioc, Stefan Manzat, Dorel Brandas, profesorii Ioan Oanca, Loredana Voicu, Maria Luminita Tudor, omul de afaceri Zaharia Codila s.a.

Epilogul acestui periplu nu este cunoscut încă şi îl aşteptăm plini de curiozitate şi încredere în experienţele spirituale şi literare printre românii de la antipozi”.

Ben Todică

Număr de vizualizări :1844


One Comment to “Rostirile lui George Anca în Melbourne”

  1. ciprian cristea spune:

    Buna ziua, numele meu este Ciprian Cristea din Brasov, Romania. In articolul dumneavoastra am citit ca la eveniment a participat profesoara Maria Luminita Tudor. Cred ca este fosta mea diriginta din Romania, un om care mi-a fost foarte drag si cu care am pierdut legatura. Ma puteti ajuta cu un adresa de mail a dumneaiei sau orice fel de contact. V-as ramane profund indatorat.

    Cu stima, Ciprian Cristea

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro