spot_img

Vernisaj fără discursuri: REŢELE de Francisc Chiuariu

Mâine, 29 aprilie 2010, ora 19:00, artistul vizual Francisc Chiuariu prezintă la ATELIER 030202 (Sala Nouă a Teatrului de Comedie din Bucureşti, strada Sfânta Vineri nr. 11), 12 noi lucrări de mari dimensiuni sub genericul REŢELE. Curatorul acestui eveniment este Dan Mircea Cipariu care a propus un vernisaj fără discursuri, doar cu ritmuri soul-funk -jazz-dub. Expoziţia REŢELE va putea fi astfel vernisată de mixajele a doi DJ – Deeproots & Us.  Expoziţia e deschisă până pe 16 mai 2010 şi poate fi vizitată zilnic între orele 10.00 şi 16.00.

REŢELE este al treilea proiect al ATELIER 030202 (coordonator: artistul vizual Mihai Zgondoiu). Au fost vernisate până acum proiectul EST / VEST. 20, o instalaţie vizuală concepută şi creată de Aurel Tar şi Mihai Zgondoiu, cu aportul unei instalaţii de sunet a lui Florin Tomescu, şi proiectul curatorial al Oliviei Niţiş – Idila/Idyll – expoziţie de artă contemporană româno-austriacă (Irina Botea, Delia Popa, Magda Pelmuş, Simona Vilău, Cristina Garabeţanu, Alexandra Bodea, Marilena Preda Sânc, Lena Lapschina, Petra Sterry, Chloe Potter, Doris Mayer, Eva Ursprung şi Eva Schlegel).

Organizatori: Teatrul de Comedie, Atelier 030202, Clubul UNESCO-Adolescenţii, Euro CulturArt
Parteneri mediawww.agentiadecarte.rowww.modernism.rowww.revistacultura.ro,

www.veiozaarte.rowww.zilesinopti.ro, aLtitudini,
Sponsor: Colina Motors

******

Reţele din vremea lui homo-videns

Trăim într-un timp al vizualului, al lui homo videns, cum ar fi spus Giovanni Sartori. Totul pare că se cumpără şi se vinde în funcţie de audienţă, vizibilitate şi consum. Valoarea a devenit mai degrabă un instrument de măsurare a audienţelor cantitative, nu calitative! Valoarea a devenit pentru tot mai mulţi vânzători de produse culturale un indice şi, în cel mai fericit caz, un pretext pentru un plan eficient de afaceri. Opera artistică e din ce în ce mai dependentă de marketing şi promovare. Publicul devorează ce i se vinde ca fiind de actualitateîn trendsau la modă. Instituţia criticii şi chiar spiritul critic şi-au pierdut prestigiul din vechea lume a bipolarităţii capitalism-comunism. Ideologiile au fost aruncate în aer odată cu felul în care şi centrul, şi marginea şi-au pierdut dimensiunile lor restrictive. Totul s-a transformat într-un act hedonist al interşanjabilităţii, unde doar efectul de sincretism şi mimarea unor genuri şi categorii artistice diferite au putut să creeze o gimnastică nouă a gusturilor şi mentalităţilor. Prim-planul ca şablon al succesului tele-vizual a întoars pe dos receptarea critică, nemediată, a operei şi a personalităţii artistice.

În epicentrul acestei lumi sub dictatura vizualului poţi răzbate fără mari resentimente intrând în Reţea sau în segmentul social-cultural în care eşti încadrat de către alţii ori în care chiar tu ai ales să fi reprezentat. Astfel, acceptând această formă persuasivă şi eficace de constrângere, „produsul tău cultural” va fi mai uşor de marketat, de promovat şi de vândut. La fel, ideile şi activităţile tale sociale, politice, economice.

Ce poate rămâne din această lume a lui homo videns? Cum se poate elibera un artist autentic de zgura ori sclipiciul vizualului? Ce instrumente poate folosi el pentru a se elibera de dictaturile prezentului şi ale Reţelei?

Răspunsurile la aceste întrebări pot fi aşezate ca într-un puzzle oniric şi critic folosindu-ne de resturile de limbaj vizual (adevărate şi imprevizibile parafraze livreşti!) şi de sintaxă hiperfigurativă din cele 12 lucrări semnate de Francisc Chiuariu, aşezate toate sub semnul Reţelei.

Aceste 12 lucrări sunt de admirat pentru felul în care creatorul lor ştie să facă din meşteşug, din asumarea tehnică a unor lucrări canonice, un spectacol al gândirii vizuale. Asumarea unor teme şi a unor imagini ce ţin de istoria artelor vizuale nu e făcută doar ca o demonstraţie la prima mână a meşteşugului, ci ca un element de susţinere a unor discursuri complementare. Un discurs al forţei de expresie a construcţiei din şi prin culoare, a tuşei care revigorează elementul vizual canonic, faţă cu discursul creat din liniile minimaliste ale unor desene în cheie ludică sau de şotron intertextual-vizual. Citirea Reţelelor se face punând mereu în lectură două sintaxe: construcţia canonică și reconstrucția prin jocul secund al unor desene ingenue, eliberate de ideologii şi mode. Aceste discursuri vizuale, cu o precizie asupra detaliului şi cu o mare libertate a desenului, sunt răspunsurile personale ale lui Francisc Chiuariu de eliberare de Reţea. Fie că Reţeaua poate să ia şi forma unor opere vizuale consacrate.

Pe lângă abilităţile în discursul vizual, Francis Chiuariu dă un rol proeminent, în gândirea sa artistică, Incertitudinii. Incertitudinea de a fi, incertitudinea de a cunoaşte, incertitudinea de a iubi ori de a fi iubit, incertitudinea asupra devenirii. Incertitudinea poate sări oricând din aceste 12 lucrări ca un iepure vânat de sondaje şi statistici. O incertitudine ce ar putea fi citită, de altfel, şi în ochii celor ce privesc şi cercetează aceste 12 Reţele. Cu Incertitudinea pre Incertitudine călcând şi construind poţi evada din Reţea pentru a plonja în REM, în subconştient, în mitologii urbane, vizuale şi subiective, în Ficţiunea cea mai pură.

Mai e de remarcat în aceste Reţele ale lui Francisc Chiuariu poziţia sa ironică, dar senină, neîncrâncenată, cu care foloseşte lucrările canonice drept parafrază pentru teme politice ori pentru marii actori politici din trecutul totalitar şi din prezentul european. Toate aceste referinţe sunt mijloace şi elemente de background pentru a lăsa locul unor noi întrebări şi a unor noi Incertitudini cu care artistul poate proiecta o hedonistă ontologie a eliberării de sine şi de Reţea.

Trăim, parcă  din ce în ce mai mult, într-o lume a reţelei. În fapt, vedem în aceste Reţele o expresie atât a consumismului, cât şi a globalizării educaţiei şi a produselor culturale. O lume în care există interdependenţă materială, nu spirituală! Firele văzute şi nevăzute ale Reţelei sunt un fundal vizual pentru noul proiect al artistului Francisc Chiuariu. Pe dimensiunile mari ale pânzei ne sunt dezvăluite, într-o tehnică impecabilă ce parafrazează stilistic epoca maeştilor Renaşterii, opere de Velázquez, Tizian, Botticelli, în care discursul hiperfigurativ şi narativ îşi ia partea leului, ne sunt dezvăluite, aşadar, toate fantasmele, umbrele, luminile şi întrebările ontologice ale unui artist având şi conştiinţa valorii de sine, dar şi conştiinţa propriei fragilităţi în faţa Reţelei.

Reţeaua te poate include, dar, prin efect, îţi poate crea sentimentul castrant de a nu fi tu însuţi un creator liber, cu o libertate totală asupra diversităţii formelor de gândire şi de trăire. Excluderea din Reţea, ori dacă nu excluderea, ci numai absenţa din „network”, îţi poate da vertijul unei excomunicări sociale şi materiale.

Francisc Chiuariu, în linii şi tuşe de o concreteţe de orfevrier, stăpânind cu ingeniozitate şi sensibilitate construcţia plastică a feluritelor şi imaginatelor Reţele, îşi dă prin aceste noi lucrări maturitatea creatoare. Formele sale au o suprafaţă narativă şi chiar ezoterică – fie că e un Suveran Pontif ţinând în braţe Pruncul Sfânt căruia nu i se distinge faţa, fie că e vorba de alăturarea unor pantofi de firmă lângă picioarele lui Buddha, fie că ne dezvăluie concreteţea gata de tridimensional atunci când plonjează în vis, în subconştient sau în REM. Toate acestea sunt prinse într-o Reţea prin care iepurii, simbol al norocului, încearcă să-şi găsească un prezent şi un viitor. Dimensiunea Sfârşitului prin multiplicarea unei scheme, a unei convenţii (inclusiv a celei privind şabloanele de gust şi cele vizuale) dă viziunea de forţă interioară care amprentează Reţelele lui Francisc Chiuariu.

Sunt convins că forţa acestor pânze mari va trece dincolo de mode şi timp, dincolo de Reţele, cu o iradiere spirituală şi stilistică pe cale de a canoniza expresia artistică inconfundabilă a unui mare pictor român. Cei care vor să capitalizeze acest mare talent al lui Francisc Chiuariu ar trebui cu grăbire să-i cumpere lucrările. Cota lucrărilor sale, mă refer aici la o valoare nemediată de Reţea!, e cu siguranţă una europeană.

Reţelele lui Francisc Chiuariu sunt printre cele mai importante propuneri şi certitudini artistice ale lui 2010. În plină criză morală, spirituală şi materială, s-a născut o mare operă despre firele care ne însoţesc ori ne vestesc Sfârşitul!

Dan Mircea CIPARIU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508