spot_img

Vechiul Creangă (II)

Pentru Valeriu Cristea, exegetul la care Eugen Simion se raportează cel mai des (şi de multe ori, într-o fertilă polemică), lumea lui Creangă e lumea personajelor lui. Scanarea fiecăruia dintre ele aduce în prim-plan şi cel mai mărunt episod, şi cea mai firavă manifestare exterioară.

Totul devine important, la nivelul faptelor colectate minuţios. Pentru Eugen Simion, mai relevante decât faptele personajelor şi episoadele în care ele sunt angrenate se dovedesc strategiile (auto)ficţionale ale lui Creangă, modalităţile lui compoziţionale şi modulaţiile sale ironice. Operând la paliere diferite ale unor texte pe care praful nu s-a pus deloc, cei doi critici, de fapt, se completează. Semnificative sunt şi lecturile lor, atât de diferite, din Moş Nichifor Coţcariul. În timp ce Valeriu Cristea reabilitează imaginea „băbătiei” ponegrite cu skepsis de harabagiu, sancţionându-l moral pe acesta pentru lipsa de caracter, Eugen Simion înclină balanţa exact în sensul discursului aluziv şi finalmente câştigător al experimentatului călător. Între conturul fidel reconstituit al unui personaj şi, respectiv, filtrarea lui printr-un discurs şi un anumit registru retoric se observă unghiul fiecăruia dintre cei doi critici.
Dar Creangă este un autor atât de dificil de prins într-o singură imagine, cu toată „simplitatea” lui, încât şi analistul extrem de atent la construcţia dramatică şi retorică a textului devine, într-un rând, simpatetic. E cazul „poveştilor corozive”, pe care Eugen Simion le abordează într-un capitol de o pudoare exagerată şi într-o cheie de lectură identificatoare. Povestea poveştilor i se pare „parabola cea mai atroce din această serie neagră” (de ce „atroce”? şi de ce „serie neagră”, nu „serie roz”?). Iar soarta Catrinei din Povestea lui Ionică cel prost îi prilejuieşte următoarea întrebare, compătimitoare: „de ce este sancţionată atât de nemilos biata Catrina?”. E drept că, un alineat mai jos, criticul se retranşează în viziunea sa operaţională: „Povestirea nu trebuie judecată însă din punct de vedere strict moral pentru că în acest tip de naraţiune morala este de la început pusă între paranteze.” (p. 161). Dar, iată, şi Eugen Simion a fost pour une fois prins în reţeaua efectelor literare construite de Creangă. A plânge soarta Catrinei e totuna cu a te îngrozi de tratamentul sadic aplicat de nurori soacrei de faimă rea. Sunt, ambele, reacţii de cititor implicat în lectură, iar nu reacţii – filtrate cultural – de critic literar. Creangă are această rară capacitate de a le provoca şi pe unele, şi pe altele…
În mare formă se prezintă Eugen Simion în capitolul al unsprezecelea, Demonologia lui Creangă. Draci şi babe specialiste în „drăcării”, ca şi în cel următor, dedicat unor „uriaşi de caracter”, „compagnonii” lui Harap-Alb. E vizibilă aici plăcerea criticului de a rezuma, a parafraza şi a rescrie din unghi propriu întâmplările suculente prin care trec personajele. Bucuria prozatorului de a individualiza personaje de basm şi a explora narativ răutatea diabolică ori prostească a unor făpturi, tradiţional, întunecate la suflet (babe absolute, zmei şi împieliţaţi din fondul de rulment) este dublată de savoarea reproiecţiei critice. Scenariul epic iniţial intră firesc într-un scenariu meta-literar. Acesta răsfrânge ironic încă o dată ironiile meşteşugite presărate de Creangă în scenele lui cu draci, babe şi creştini poate mai grei de cap, dar cu frica lui Dumnezeu. Din aceste basme şi poveşti scuturate de convenţiile genului şi iluminate de viziunea unui scriitor atât de original ca Ion Creangă, lipseşte îngusta morală de obicei implicată. Pe structuri ale imaginarului popular, forţa scriitorului de a improviza şi a avansa concentric, dar impredictibil, în naraţiune este recunoscută de un critic hiperrafinat, a cărui abordare estetică şi estetizantă are un randament maxim.
Eugen Simion observă întâi tendinţa generală imprimată de scriitor, caracteristicile macro. Astfel, diavolii sunt demitizaţi şi umanizaţi în aceste pagini neobişnuite, inclasificabile, undeva la jumătatea distanţei dintre literatura populară şi cea cultă. Dracii formează o oaste de neisprăviţi. Zmeii, în schimb, „fac parte din elita iadului şi nu iau parte la acţiunile de uzură” pe care le execută prostimea subpământeană. Dacă secretul lui Chirică „intră în logica naraţiunii” (aceeaşi atenţie critică la modul în care un personaj sau un altul alterează convenţia basmului şi ilustrează unghiul personal al prozatorului), la fel se va întâmpla cu secretul metamorfozei lui Dănilă Prepeleac dintr-un loser „nechitit la minte şi nechibzuit la trebi”, într-un câştigător pe linie al Daciadei cu dracii nevolnici. Întrucât personajele nu au o psihologie în sensul modern al termenului, ci „îndeplinesc în structura naraţiunii o funcţie”, rezultă că prin identificarea acestei structuri vor putea fi re-constituite funcţiile, apoi personajele, apoi situaţiile (intro, viaţă obişnuită, dracul gol, impas, criză, rezolvare miraculoasă, exit) traversate de ele. O altă observaţie fină a criticului e aceea că talentul de povestitor al lui Creangă se leagă şi de modul ingenios în care situaţiile supranaturale sunt introduse în „situaţiile profane ale vieţii ţărăneşti”.
Şi cu asta ne întoarcem la punctul de plecare: acea matrice ţărănească şi fondul ei arhaic în care Creangă a lucrat cu efort şi cu rezultate de artist. O lege a pământului, nescrisă, o lege a moralei medievale, întemeiată pe jurământul de credinţă, o morală de comunitate rurală şi o reprezentare „jucată” a sferei supranaturale, în regim dramatic şi totodată comic, tabuuri date o dată cu încălcarea lor, babe sinistre şi uriaşi „buni la suflet şi pociţi la trup”: toate şi totul se conexează, se compactează şi se stratifică literar în paginile unui Ion Creangă atât de vechi – şi atât de nou cu fiecare lectură.
Cum este şi aceasta a lui Eugen Simion, eseistică, expertă şi proaspătă.

Daniel Cristea-Enache

Eugen Simion, Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial, prefaţă de Mihai Cimpoi, Editura Princeps Edit, Iaşi, 2011, 182 p.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508