spot_img

Vava Ștefănescu, în deschiderea noului sezon Round Table București

Marți, 20 septembrie 2016, de la ora 19:00, va debuta cel de-al treilea sezon al spectacolelor – conferință Round Table București, moderate de muzicologul Valentina Sandu – Dediu. Evenimentele se vor desfășura săptămânal în Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică (Str. Știrbei Vodă nr. 33), în perioada 20 septembrie – 8 noiembrie 2016.

Timp de 8 săptămâni, personalități ale vieții culturale românești vor avea prilejul să recompună, pentru publicul spectator și din mediul online, itinerariul lor profesional și cultural conturat în mod deosebit în București. Tema centrală a fiecărei ediții va fi „Bucureștiul invizibil” al fiecărui invitat. Ca de fiecare dată, organizatorii au rezervat intermedii artistice live, în completarea tematicii abordate de fiecare invitat.

„Programul proiectului urmărește promovarea artiștilor români ce s-au făcut remarcați pe scenele internaționale, printr-un efort de redobândire a unei mentalități frumoase: aceea de a ne revalorifica elitele actuale românești.” –  Valentina Sandu – Dediu

Round Table București este un proiect realizat de UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, – coordonat prin programul „Oportunități la tine acasă”, dedicat tinerilor muzicieni excepționali din România, și co-finanțat de ArCuB (sezonul 1 și 3) și AFCN (sezonul 2).

Inițiat în toamna anului 2015, proiectul conferințelor Round Table București a devenit curând un reper pe harta bogată a evenimentelor culturale, fiind urmărit de români din peste 50 de țări din toată lumea,  cu sute de persoane prezente în public.

Sezonul al treilea promite noi dialoguri interdisciplinare susținute de către cei 8 invitați provenind din diferite domenii artistice, primul eveniment fiind dedicat coregrafiei – o tradiție inițiată încă de la primul sezon – prin prezența coregrafului Vava Ștefănescu, Director al Centrului Național al Dansului.

Scena rotundă va găzdui în această toamnă următoarele evenimente, dedicate celor 8 invitați:

20 septembrie – Vava Ștefănescu

27 septembrie – Ada Solomon

4 octombrie – Gabriel Bebeșelea

13 octombrie – Adrian Titieni

18 octombrie – Gabriel Croitoru

25 octombrie – Șerban Sturdza

1 noiembrie – Mircea Penescu

8 noiembrie – Dumitru Prunariu

Intrarea va fi liberă, în baza invitației solicitate la adresa round.table.bucuresti@gmail.com, în limita locurilor disponibile, iar fiecare ediție va fi transmisă în direct pe site-ul www.EnjoYTV.ro.

,,În dans, orice mişcare faci, nu mai poţi s-o iei înapoi, e comisă, îşi atinge sau nu scopul pentru care a fost creată. Abia atunci când acea mişcare are o consecinţă ea începe să capete sens. Sensul îl dăm noi, prin atitudine, prin implicare. La români, mişcările de acest fel sunt o chestiune de rezistenţă: cum scoate unul capul, cum ceilalţi îi spun «tăiaţi-i capul». În loc să se ocupe să crească, artistul se ocupă să se apere.” (Vava Ștefănescu – într-un interviu pentru Oltea Zambori)

Vava Ștefănescu trăiește cu pasiune dansul transformându-l în vitalitate – „pentru că inerția este definiția stagnării, iar mișcarea motorul libertății – și prin creație spiritele devin cu adevărat libere”. Într-un interviu realizat de Vlad Mixich, Vava Ștefănescu spunea că mișcarea corpului „transmite informații despre lumea interioară a fiecărui individ.”

Vava Ștefănescu este absolventă a Liceului de Coregrafie „George Enescu”. A beneficiat, în anii facultății, de numeroase burse și rezidențe internaționale – cu preponderență în Franța. ”.

Cu peste 25 de creaţii originale sau spectacole de autor, Vava Ștefănescu a contribuit semnificativ, de-a lungul anilor, la dezvoltarea și promovarea dansului contemporan. Printre spectacolele sale se numără: Swing (2013, TNC), Occupy Vava (2012, TNC), After All (2011, Festivalul Temps d’ Images, Cluj), Cvartet pentru o lavalieră – instalaţie coregrafică (2008), Ghetto blaster, (2008, Teatrul Masca Bucureşti), Solo on line (2004, Teatrul Naţional Cluj).

A realizat spectacole coregrafice pentru teatru alături de regizori renumiți, dintre care: Woyceck – regia M. Măniuţiu, Născut pentru niciodată – regia Tompa Gabor, Mcbeth – regia David Zinder, O scrisoare prerdută –  regia Tompa Gabor, Tragica istorie a doctorului Faust – regia M. Măniuţiu.

Spectacolele Vavei Ștefănescu au fost prezente în festivaluri internaţionale prestigioase din Europa, SUA şi Japonia.

,,În dans, orice mişcare faci, nu mai poţi s-o iei înapoi, e comisă, îşi atinge sau nu scopul pentru care a fost creată. Abia atunci când acea mişcare are o consecinţă ea începe să capete sens. Sensul îl dăm noi, prin atitudine, prin implicare. La români, mişcările de acest fel sunt o chestiune de rezistenţă: cum scoate unul capul, cum ceilalţi îi spun «tăiaţi-i capul». În loc să se ocupe să crească, artistul se ocupă să se apere.”

Dansați cu voi înșivă și scrieți-vă numele cu diferite părți ale corpului. Habar n-aveți cât de bine o să vă cunoașteți.” (Vava Ștefănescu – într-un interviu pentru Oltea Zambori)

Activitatea sa pedagogică a debutat în anul 1995 ca profesor de dans contemporan la Liceul de Coregrafie (1995-1997), până în 2001 ca asistent universitar la UNATC, secția de coregrafie, și a continuat ca profesor invitat la UBB, catedra de teatru (2006-2009).

A susținut stagii de tehnică de dans contemporan, de compoziție artistică sau seminarii în cadrul unor festivaluri, companii de dans, universități din țară și străinătate (Irvine University, Drama Department, CA, USA), Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității București, Centrul de artă contemporană Main d’Oeuvre, Paris, Franța, Summer School For Media Science PhD, Mainz, Germania.

Înființează în anul 1999 Centrul Multi Art Dans – considerat primul spațiu profesionist al dansului contemporan. Modul de organizare, acţiunile şi activităţile Centrului M.A.D. au avut un impact deosebit asupra publicului şi au contribuit la semnificativ la consolidarea dansului contemporan în România. Centrul M.A.D. a devenit Centrul Național al Dansului, instituție pe care Vava Ștefănescu o conduce în prezent.

Între anii 1991 – 1996, a fost dansator în compania „Contemp”, devenind apoi regizor de emisiuni T.V. (1996-1997).  A fost coregraf al Teatrului Naţional Cluj-Napoca și director artistic la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti.

În anul 2004, la invitația Ministerului Culturii şi Comunicaţiilor din Franţa, este invitată la lucrările interne pentru realizarea unei sinteze europene cu titlul „Les politiques de soutien du spectacle vivant en Europe / Synthèse générale, février 2004. În cadrul „Rencontre de Montpellier”, este invitată să prezinte relaţia dintre autoritaţile locale şi iniţiativele de dans contemporan din România.

Proiectul “Anticorp”, realizat de coregrafa Vava Ştefănescu, va deschide noua stagiune a Centrului Naţional al Dansului Bucureşti, continuînd astfel programul „Amprenta”. Proiectul „Amprenta” urmăreşte trasarea unor repere artistice şi favorizarea cunoaşterii unor artişti, a preocupărilor şi a universului lor creativ.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508