spot_img

Un film cu şi despre Emil Brumaru

Joi, 22 ianuarie 2015, începând cu ora 18.00, la sediul TVR Iaşi s-a prezentat filmul documentar „Zidul lui J.O.”, dedicat Poetului EMIL BRUMARU. Un foarte reuşit şi admirabil proiect al Centrului de Fotografie Contemporană şi al Muzeului Literaturii Române Iaşi. Un singur personaj central şi-un singur protagonist: medicul-poet Emil Brumaru. Un duplex: Iaşi →Dolhasca, Dolhasca → Iaşi. Emoţie şi nostalgie, tristeţe şi durere pentru ceea ce a fost şi ceea ce a regăsit omul Emil Brumaru în Dolhasca (Suceava), după o absenţă de 39 de ani.

Realizatorul acestui film documentar, Matei Bejenaru (profesor la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi), cu firească modestie a ţinut să precizeze că la finalitatea acestui film, meritorie este şi contribuţia colegilor săi de echipă: Bogdan Chiroşcă (cel care a realizat fondul muzical, creaţie proprie inspirată de tema filmului), Paul Grădinaru (maestru al sunetului), Marian Mina (cel care a creat  „colorarea” filmului), precum şi Doris Mironescu (consultantul literar).

Proiecţia filmului a durat 31 de minute, însă dialogul care a urmat, în faţa unui public, în majoritate, tânăr, a dat savoare întâlnirii. Şi toată această atmosferă destinsă şi foarte plăcută, se datorează în primul şi în primul rând, gestului de iubire frăţească şi de preţuire faţă de un reprezentant de marcă al culturii româneşti, prin prezenţa domnului Dan Lungu (directorul M.L.R. Iaşi), a scriitorului Florin Lăzărescu şi a echipei TVR Iaşi. Acest film reprezintă chintesenţa unei zile bogate de filmare şi de rememorare a unui traiect existenţial (1963-1975), în Dolhasca (Suceava), pentru Emil Brumaru, fost medic la clinica din localitate. O reîntoarcere într-o comunitate peste care, în aproximativ patru decenii, s-au înregistrat schimbări impresionante.

Ochiul aparatului de filmat a surprins stările psihologice ale omului Emil Brumaru. Un personaj real care, cu o sinceritate debordantă, îşi exprimă emoţia, uimirea, dar şi dezamăgirea, regretul sau tristeţea în faţa acelui „prezent” filmat, în vara anului 2014. Firesc, fosta comună Dolhasca a devenit un veritabil orăşel, cu modernizările, inerente, de mileniu III, dar şi cu unele minusuri care, cu profund regret, le remarcăm, în fapt, la nivelul întregii ţări (printre multele exemple, să amintim doar demolarea sau lăsarea nesupravegheată a cantoanelor sau/şi a clădirilor aferente gărilor CFR).

Apreciem realizatorului acestui film, Matei Bejenaru, meritul de a fi selectat acele momente de trăire interioară ale protagonistului său, care permit a descoperi faţa umană a unui mare artist al condeiului. Pe parcursul derulării filmului, spectatorul poate recompune firul unei trepte existenţiale, asemenea unui vis extaz. A unui vis care se destramă, dar din care se conservă un sentiment, cel mai profund sentiment uman, al iubirii în faţa timpului-clepsidră. În fond, cum definim acest tip de iubire?

O flacără de-o clipă, care se impregnează şi se instalează în fiinţa umană, posibil, pentru totdeauna. În conturul unei urbe, a unei case, a unei grădini, a unei poteci. În imaginea fugară a unei ciute…  Sau, de ce nu?! printr-o plimbare pe o cale ferată, cu traversele ei din lemn de esenţă moale (pentru elasticitatea şinelor de cale ferată), înfăşurat într-un strat gros, protector de smoală, dar care degajă un parfum unic…  Mărul din curtea casei, sub coroana căruia, pe un şezlong, visele poetului fac aripi. Un pisoi, dar nu unul oarecare, ci unul siamez, care, neavând şi o parteneră „siameză”, se mulţumeşte în compania stăpânului, inspirându-l sau dimpotrivă, supunându-l unor adevărate scene de gelozie acaparatoare, mângâietoare şi plăcute. Descrierea interiorului camerei, la gazda unde a locuit timp de 12 ani, surprinde un cumul de detalii fascinante, demne de pana unui prozator versat. Şi dintre toate, umanizarea unui zid, care dăruieşte titlul şi laitmotivul filmului. Zidul unei clădiri din faţa camerei unde a locuit, în Dolhasca, transpare în viziunea Poetului în hlamidă umanizată: „Zidul se îndrăgostise de cel de care-l povesteşte…”

În adevăr, filmul care „zideşte” memoria unor personalităţi ale culturii româneşti este meritorie. Felicitări tuturor celor implicaţi şi succes în realizarea şi a altor proiecte la fel de plăcut surprinzătoare.

Livia Ciupercă

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508