spot_img

Triumful și decăderea talentului (V)

După cîte am pritocit pînă aici, e clar că nu-i ușor ori profitabil să fii scriitor în România. Profesia asta, căci, repet, este o profesie, pare o cursă cu obstacole. Trebuie să ocolești formalizarea și abstractizarea prefabricate din școală, lipsa publicului, trebuie să eviți capcanele admirației prostești, trebuie să navighezi printre notorietățile la modă și trebuie (și asta n-am menționat-o data trecută) să accepți că, scriitor român fiind, n-ai să faci nici o brînză. Mai rău, dacă vei avea vreodată curajul nebunesc să spui în public că ești scriitor, vei avea de suportat o compătimire ipocrită: „Aha, săracu’, e scriitor… șșt, să nu-l tulburăm… Da’, de fapt, cu ce se ocupă?”

Dar e și soare unde-i nor, vorba lui Gellu Naum. Spuneam data trecută că autorul nostru imaginar a reușit să ducă la bun sfîrșit o carte. Și că a trimis-o la cîteva edituri. Ei bine, minunea are loc. Una dintre ele îi trimite un mail prin care îl informează că i-a selectat manuscrisul pentru promovare. Autorul privește năuc în jur, genunchii i se înmoaie, iar ochii lui împăienjeniți întrevăd Nobelul. Ce altceva ar putea să viseze autorul român? El nu se încurcă cu Femina, Goncourt, Cervantes, Médicis, Man Booker. De Pulitzer ce să mai vorbim? Ce premiu cu nume urît! Păi, dacă tot intră în cursă, atunci să se ia la trîntă cu absolutul. Totul sau nimic.

Lucrurile-naintează, se semnează contractul, se alege o copertă, se fac corecturile de literă, se dă B.T.-ul, cartea iese. Gata. Gloria așteaptă. N-am uitat nimic? Ba da. Ultima fază, poate cea mai importantă dintre creație și publicare, lipsește cu desăvîrșire. Păi, veți spune, nu s-a făcut corectura? Corectura e foarte importantă. Da, e drept, la editurile de casă nu e nici măcar corectură. E plină piața de cărți no name pline de greșeli ca de rîie. Dar nu despre asta vorbim. Nu despre grafomanii care vor să-și vadă musai numele tipărit pe un volum, orice volum, în orice condiții. Ci despre edituri serioase, cu sute de titluri, cu expunere constantă în librării. Cele care, atunci cînd fac o alegere, o fac pornind de la text, de la talentul descoperit și promovat de referenți. Acolo e buba. Pentru că în editurile din România lipsește omul cel mai important: redactorul. E drept, nu lipsește cu numele, ci cu fapta.

Într-un mod cu totul straniu, redactarea unei cărți a ajuns, și numai la noi, echivalentă cu cenzura. Dacă editura îi cere să schimbe un cuvînt, autorul are impresia că i se știrbește porțelanul creației, că un monstru cu mîini murdare de rahat intră în intimitatea creației. Nu știu de unde vine această concepție pe care și editurile au adoptat-o. Ele consideră că e exclusiv de datoria autorului forma finală a cărții. Și, la urma urmei, cine mama mă-sii e redactorul ăsta să-i spună lui ce să facă? Am cunoscut mulți autori care se laudă, cu orgoliu, că editurile nu le-au schimbat nici măcar o virgulă. Însă pentru mine, cititorul lor, rezultatul nu e la fel de îmbucurător. Mi se pare, cum spuneam data trecută, că textul ar fi ieșit mai bine, mai strălucitor, mai valoros, dacă ar fi lucrat pe el. Cum? Am spus mai sus. Redactorul. Departe de a fi un cenzor răutăcios, ranchiunos și obtuz, redactorul de carte ar trebui să fie primul cititor, și cel mai bun. Lui îi plac și autorul, și textul. Însă are observații profesioniste. În timp ce autorul este părintele operei, redactorul e moașa. El ar trebui pricepe viciile ascunse, nepotrivirile, contradicțiile. El e ochiosul care vede coerența știrbită a produsului. Autorul își iubește creația. Nu poate fi obiectiv. Pentru el, fiecare cuvințel are un sens al lui, propriu. Problema e că autorul nu poate sta în spatele fiecărui cititor să-i explice ce a vrut să spună. De cele mai multe ori, eroul nostru vede și înțelege mai mult, pentru că lucrurile stau ascunse în capul lui. Dacă textul are ezitări, neclarități, confuzii, ele impietează asupra percepției. Un redactor profesionist are în spate cel puțin o mie de cărți citite și, lucrul cel mai important, e un om care iubește literatura. Are și spirit critic, și dragoste, lucru greu de găsit la creator. Profesia asta e recunoscută și apreciată în Occident. Datorită redactorilor cărțile care apar acolo (și se traduc aici) sună atît de bine. De la literatura de consum la literatura ultra-personală, indiferent de subiect, de mijloace, cărțile alea sînt coerente și se citesc așa cum trebuie și merită să fie citite. Dacă, la noi, există vreun astfel de ciudat, autorul se face foc și pară: „Vrei să-mi strici feng-șuiul? Da’ cine ești tu, bă? Ia arată-mi ce-ai scris tu!”

Sînt, în peisajul literar românesc, multe cărți notabile. Din păcate, tot așa de multe au greșeli minore, lungimi, exagerațiuni care le sabotează. Dacă îi sînt arătate, chiar cu cele mai bune intenții, autorul are impresia, așa cum am povestit data trecută, că cineva vrea să-i facă rău. Dimpotrivă, scopul unei edituri e să scoată cărți bune, cu priză la public, care să miște afacerea și, în același timp, să asigure scriitorului și faimă, și bunăstare. Nici o editură nu vrea să-și îngroape afacerea. Dar, pe de altă parte, nu cunosc multe edituri de prestigiu care să fi angajat cititori de profesie care să discute cu autorul pe picior de egalitate – faima revenindu-i, însă, exclusiv celui din urmă.

Că e așa o dovedesc prezența și relativ (micul) succes al scriitorilor români în străinătate. De multe ori, el, traducătorul corectează, greșelile și scăpările din text. Cunosc multe cazuri în care versiunea străină e mai bună decît originalul. Ceea ce sună poticnit în română devine fluent în altă limbă. Să nu mai povestesc că, în cîteva cazuri, editura străină (cu cît e mai celebră editura, cu atît pretențiile sînt mai mari) operează schimbări majore în structura și dinamica operei. Cunosc autori români care ar fi putut avea faima unui Kundera, să zicemn, dacă ar fi înțeles că ce li se cere e strict în folosul textului. Dar, în ultimul timp, operația asta a fost îmbrățișată tacit de traducători. Cu de la sine putere, traducătorul operează schimbările pe care autorul nu a avut timp, răbdare sau spor să le facă. Exact redactarea care ar fi trebuit să aibă loc înaintea tipăririi.

Eu cred că a venit timpul ca talentul să învețe să-și folosească însușirile. O carte bine redactată își va dubla vînzările, va intra în circuitul literar major. Se va vedea de la distanță, va genera fani. Celor care încă mai cred că talentul nativ e suficient, le recomand să citească Misterul regelui, de Stephen King. E acolo o ilustrație care face cît o mie de cuvinte, din care rămîn jumătate. Dar ce cuvinte! Ăi mai prima, domnule, aleși pe sprinceană, care mai de care, dă cu pușca-n Dumnezeu; volintiri, mă rog: azi aici, mâine-n Focșani, ce-am avut și ce-am pierdut!

V-a trecut rîsul? Atunci, la treabă!

Florin IARU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508